Opinii

România versus Europa: Care este nivelul minim salarial pentru care nu aţi pleca la muncă în afară? Eu zic că la 4.000-4.500 de lei (800-900 euro) nu ai de ce să te mai duci, mai ales că aici ai casa ta şi familia, e greu printre străini. Problema este cum ajungem la aceste venituri, nu că străinii ne-au luat fabricile, uzinele, băncile şi oamenii

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

România versus Europa: Care este nivelul minim salarial...

Autor: Cristian Hostiuc

10.05.2021, 00:35 17295

Duminică am sărbătorit Ziua Europei, bun prilej de a ne reaminti că de 14 ani suntem în Uniunea Europeană, un obiectiv care părea imposibil de atins în anii ’90 având în vedere că cei care au condus România după căderea comunismului nu au fost în stare să convingă UE şi NATO că putem fi aliaţi valabili, de încredere.

În ’99, pe vremea preşedintelui Emil Constantinescu şi premierului Mugur Isărescu, s-a luat decizia că vom intra în UE, mai ales după ce americanii au dat undă verde pentru intrarea în NATO.

Oficial am intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Duminică, când am aniversat Ziua Europei, în loc să ne aducem aminte că intrarea în Uniunea Europeană a fost cea mai bună decizie politică, economică, socială pentru noi, România, ne-am adus aminte că au venit străinii peste noi, că l-au omorât pe celebrul urs Arthur şi că Occidentul vrea să ne ţină în continuare în subdezvoltare.

- Din fericire, nu am ajuns deloc o colonie prin intrarea în UE, că în Europa eram.

- Nu suntem deloc o provincie.

- Nu ne-am pierdut identitatea, ci dimpotrivă.

- Nu ne fură străinii, mai degrabă ne furăm noi pe noi.

- Suntem o piaţă de desfacere aşa cum şi Uniunea Europeană este o piaţă de desfacere pentru România.

- Nu ne-a furat Europa oamenii, viitorul, ci cei care au condus România la începutul anilor ’90. Fiind o piaţă liberă, fiecare se duce acolo unde îi este bine, unde crede că poate câştiga mai mult sau se poate realiza mai bine profesional şi social şi noi ar trebui să apărăm acest lucru, libertatea de mişcare.

- Bine că am dat în anii 2000 multinaţionalelor companiile strategice, în frunte cu Petrom, pentru că altfel rămâneam fără ele. Uitaţi-vă la companiile care au rămas în proprietatea statului ce au realizat în 20 de ani.

- Bine că am dat BCR şi BRD şi Bancpost, pentru că altfel am fi plătit cu vârf şi îndesat criza din 2008-2009. Gândiţi-vă că de 6 ani, 6 guverne se chinuie să facă o bancă de dezvoltare şi nu au realizat nimic.

- Bine că au venit multinaţionalele cu investiţii, pentru că altfel nu plecau 4 milioane de români, ci 8 milioane de români.

- Uitaţi-vă cum arată judeţele unde au venit investiţii străine, care au reuşit să atragă apoi şi investiţii româneşti şi cum arată judeţele fără investiţii străine.

- Zeci de mii de antreprenori români de astăzi au învăţat business, organizare, leadership în multinaţionale după anii 2000, iar astăzi au reuşit să-şi facă propriile afaceri.

- Dacă nu ar fi fost multinaţionalele să aducă joburi mai bune, să crească salariile, să crească puterea de cumpărare, nici companiile româneşti nu ar fi crescut.

Problema nu este legată de faptul că străinii ne-au cumpărat pâmânturile, fabricile, uzinele, că deciziile se iau la Viena, Paris, Berlin, ci că noi, în ţară, nu reuşim să facem mai mult şi mai repede astfel încât cei care vor să plece în afară, la muncă sau de tot, să se răzgândească, iar o parte din cei 4 milioane de români care au fost “furaţi” de Europa să se gândească să se întoarcă în ţară.

Duminică am dat peste un şofer de Uber care lucrase în Marea Britanie, dar planurile nu au fost cele sperate şi s-a întors în ţară. L-am întrebat care este nivelul minim pentru care el sau alţi români nu ar mai pleca la muncă în afară.

Eu zic că la 4.000-4.500 de lei, adică 800-900 de euro, nu ai de ce să te mai duci, mai ales că aici, în ţară, ai casa ta (95% dintre români sunt proprietari ai caselor şi apartamentelor unde locuiesc) şi familia, e greu printre străini, mi-a răspuns el.

În Bucureşti nu poţi să câştigi 4.000 de lei net pe lună? Poţi, dar este o problemă, pentru că multe companii, mulţi patroni îţi dau salariul minim pe cartea de muncă, iar restul banilor aşa cum ştiţi.

Ceea ce spune şoferul de Uber este confirmat de Syndex România, o companie de cercetare care, conform analizelor făcute, spune că în 2019 numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim pe economie a atins un maxim de 1,75 de milioane, adică 31,5% din totalul contractelor de muncă cu normă întreagă. În 2011 erau numai 350.000 de astfel de contracte cu salariul minim, ce reprezenta numai 7,7% din totalul contractelor de muncă.

Din 2011 până acum salariul minim a crescut de peste 3 ori, ajungând la 1.386 de lei nete pe lună (280 de euro), iar salariul mediu s-a dublat, ajungând acum la 3.600 de lei net pe lună (735 de euro).

Întrebarea este cum poate ajunge România mai repede la 4.000-4.500 de lei net pe lună, adică 800-900 de euro?

Uniunea Europeană vrea să ne dea acum 30 de miliarde de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi dacă adăugăm încă 50 de miliarde de euro din fondurile europene până în 2027 ajungem la 80 de miliarde de euro, exact cât este soldul investiţiilor străine din România după 30 de ani. În 6 ani ar trebui să facem ce am făcut în 3 decenii.

Bineînţeles că o parte din aceşti bani sunt şi din contribuţiile noastre financiare la Uniunea Europeană.

Dar rămâne să vedem dacă suntem în stare să luăm aceşti bani pe care Bruxellesul ni i-a alocat şi să ajungem la salarii de 4.000-4.500 de lei pe lună astfel încât România să fie o alternativă bună, cel puţin din punct de vedere economic şi pentru cei din ţară, pentru cei din afară care ar vrea să se reîntoarcă şi, de ce nu, şi pentru străini.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO