In ultimii ani, migratia internationala a fortei de munca si remiterile de bani din strainatate (sau remiterile internationale) au devenit doua fenomene importante in Romania. Se estimeaza ca intre 1,5 si 2 milioane de romani lucreaza in strainatate in prezent, ceea ce reprezinta mai bine de 15% din forta de munca activa. In anul 2003, romanii din strainatate au trimis aproximativ 3,5 miliarde de dolari sau 6% din produsul intern brut al Romaniei si de doua ori mai mult decat totalul investitiilor straine directe pentru acel an. Cu toate acestea, impactul micro-economic al acestor remiteri de bani este in mare parte necunoscut. Majoritatea informatiilor provin din mai multe relatari jurnalistice, dar sunt bazate pe intervievarea unui numar restrans de persoane sau gospodarii, ceea ce face ca ele sa nu fie cu adevarat reprezentative.
Studiul care a furnizat concluziile din acest articol priveste in principal implicatiile microeconomice ale migratiei internationale a fortei de munca si ale remiterilor de bani din strainatate si analizeaza rolul lor asupra dezvoltarii economice in zonele rurale din Romania. Este bazat pe chestionarea aleatoare a unui esantion de 398 de muncitori romani aflati la munca in Spania (majoritatea la cules de capsuni) si pe intervievarea aleatoare a unui esantion de 409 gospodarii in judetele Arad, Calarasi si Sibiu. Din cele 409 gospodarii, 215 au avut cel putin un membru al familiei care a lucrat in strainatate in ultimii 5 ani, iar 194 nu au avut pe nimeni aflat la munca in strainatate din 2000 pana in prezent. Aceasta permite o analiza corespunzatoare pentru a vedea care sunt principalele diferente intre gospodariile care au membri la munca in strainatate si cele care nu au. Cu alte cuvinte, ce caracteristici ale unei gospodarii - de exemplu venitul, educatia, ocupatia membrilor etc. - joaca un rol in decizia gospodariei respective de a trimite un membru al familiei in strainatate.
Fara a intra in detalii tehnice, principalele rezultate ale studiului pot fi rezumate dupa cum urmeaza:
- In medie, o familie primeste 917 $ per capita din strainatate intr-un ciclu migratoriu (definit ca numarul de luni petrecut de membrul familiei la munca in strainatate intr-un an), ceea ce depaseste atat venitul mediu anual per capita al unei familii fara membri la munca in strainatate (674 $), cat si pe cel al unei familii cu cel putin un membru aflat la munca in strainatate (887 $), excluzand banii primiti din strainatate. Astfel, remiterile internationale cresc venitul per capita al unei familii in medie cu peste 100%.
- Aceasta crestere majora a venitului mediu per capita datorata remiterilor din strainatate rezulta intr-o importanta reducere a saraciei in zonele rurale. Conform Bancii Mondiale, o familie este sub pragul saraciei daca are un venit per capita sub 1 $ pe zi. Astfel, daca inainte de a primi bani din strainatate, 32% din gospodariile intervievate erau sub pragul de 1 $ per capita pe zi, o data cu primirea acestor remiteri internationale, acest procent a scazut la sub 1% din gospodariile din esantion.
- Din fiecare 100 $ de remiteri din strainatate, in medie 10 $ sunt utilizati in consum, 72 $ intr-o forma de investitie (fie in capital fizic, fie in capital productiv, fie in capital uman) si 14 $ sunt economisiti. Acest rezultat contrazice unele afirmatii conform carora remiterile internationale nu au un impact pozitiv major datorita faptului ca sunt folosite in cea mai mare proportie doar in consum.
- Migratia si remiterile internationale au un rol foarte important in aportul de capital intelectual. La intrebarea "daca ati lucrat in strainatate (sau ati avut un membru al familiei care a lucrat) in ultimii 5 ani, ati venit cu vreo idee inovatoare sau de afaceri pe care fie ati aplicat-o deja, fie v-ati gandit serios sa o aplicati in Romania?", 46% din esantion a raspuns afirmativ. Aceste idei inovatoare pornesc de la solarii de capsuni, agricultura organica, ferme de curcani si fabrica de branza si se termina cu firme de amenajari interioare, de reparatii de mobila, sisteme de irigatii mobile si chiar sanatorii pentru batrani. Aceasta dovedeste ca muncitorii romani care lucreaza in strainatate aduc cu ei nu doar capitalul financiar, ci - ceea ce este si mai important - capitalul intelectual care le permite sa utilizeze banii obtinuti in strainatate intr-un mod cat mai productiv si eficient.
Impactul transferurilor de bani din strainatate asupra economiei la nivel macroeconomic este si el important. Remiterile internationale pot avea un efect pozitiv, deoarece reprezinta un influx masiv de valuta forte care ajuta finantarea deficitelor externe si permit BNR sa acumuleze rezerve valutare. Pe de alta parte, daca aprecierea monedei nationale nu este insotita de o crestere corespunzatoare a productivitatii, exista riscul major ca o situatie similara cu cea a "bolii olandeze" ("Dutch disease") sa apara - in particular, exporturile romanesti de bunuri prelucrate sa scada (deoarece efectiv devin mai scumpe in strainatate) si intreaga economie sa fie afectata din cauza importantei crescande a exporturilor primare in dauna exporturilor de bunuri prelucrate (vezi articolul domnului D. Daianu din ZF in 2004).
O serie de factori ar putea contribui la prevenirea si evitarea efectelor negative asociate cu boala olandeza. Printre acestia se numara intrarile nete de capital, viteza restructurarii economiei nationale, combinatia dintre politica macroeconomica, predispozitia spre economisire si investitie interna, dezvoltarea intermedierii financiare si o eventuala reapreciere a dolarului american in raport cu euro.
* Radu Tatucu este student anul IV la Universitatea Harvard - SUA
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
