Triplarea capitalizării bursiere a Romgaz în mai puţin de un an şi jumătate arată, în sfârşit, valoarea reală a companiei care deţine licenţă de exploatare pentru jumătate din gazul românesc, însă întrebarea este cum poate folosi compania în sine această nouă putere oferită de piaţa de capital.
Romgaz a devenit starul bursei în ultima lună, ca urmare a veştilor bune privind menţinerea sub control a planurilor de exploatare a gazului din Marea Neagră prin platforma Neptun Deep.
Acţiunile companiei au crescut în luna iulie 2026 cu 24%, iar de la începutul anului, cu 140%. Între aprilie 2025 şi iulie 2026, capitalizarea bursieră a companiei s-a triplat, de la 23 la 71 de miliarde de lei (13,4 mld. euro). Romgaz a avut o cifra de afaceri de 1,5 mld. euro în 2025 şi un profit net de 0,6 miliarde de euro, deci acum este evaluată la de 22 ori profitul net din 2025.
Puterea „de foc” a companiei, practic, s-a triplat în această perioadă. Obiectivul fiecărei companii listate este să îşi majoreze valoarea de piaţă, să devină cât mai valoroasă pentru proprietarii săi. Practic, statul român, care deţine 70% din acţiuni, are acum un plus de 34 de miliarde de lei înscris în dreptul pachetului de acţiuni Romgaz.
Fondurile de pensii Pilon II, la care au conturi 9 milioane de români, au, la rândul lor, o creştere a valorii de 10 miliarde de lei din acţiunile deţinute la Romgaz, adică aproape 20% din companie.
Însă dacă toată lumea urmăreşte creşterea valorii acţiunii şi creşterea capitalizării bursiere a unei companii, cum se reflectă aceasta în posibilitatea de creştere a afacerilor companiei? Este bine pentru România ca Romgaz să valoreze triplu, însă este şi mai bine dacă această valoare poate da forţă companiei să îşi majoreze cifra de afaceri prin investiţii.
Este un dublu sens aici. Proiectele viitoare de investiţii, cum este Neptun Deep, dau posibilitatea prefigurării unor venituri şi profituri suplimentare în viitor, care se regăsesc, iată, în creşterea capitalizării bursiere. Pe de altă parte, capitalizarea bursieră mai mare permite companiei să treacă la noi investiţii şi/sau achiziţii care să constituie combustibilul pentru creşterea şi mai departe a valorii companiei în viitor.
Ca urmare, este necesar ca Romgaz să folosească această oportunitate oferită de bursă, de creştere a valorii de piaţă, pentru a-şi finanţa, într-un mod mai ieftin decât prin obligaţiuni, investiţiile viitoare.
Este vorba atât de investiţiile curente în Neptun Deep şi în combinatul de îngrăşăminte de la Azomureş, cât şi de alte investiţii la care compania ar trebui să se gândească pentru a-şi mări amprenta în economia românească, precum şi valoarea adăugată.
Printr-o emisiune de acţiuni, care devine acum foarte atractivă prin prisma preţului de pe piaţă, compania poate finanţa, de exemplu, achiziţia firmei de furnizare de gaz şi electricitate E.ON, pe care MVM din Ungaria nu poate să o cumpere din considerente strategice.
România a spart, orizontal şi vertical, sistemul energetic, ca nicio altă ţară din Uniunea Europeană, însă evidenţa arată că puterea se obţine prin prezenţa unei companii nu numai pe sectorul de producţie, ci şi pe cel de furnizare şi distribuţie şi prezenţîă nu numai pe gaz, dar şi pe petrol şi chiar electricitate.
MOL, spre exemplu, are în Ungaria tot ce ţine de petrol şi gaz, de la exploatare, transport, distribuţie şi până la furnizare şi are venituri anuale de 23 miliarde de euro. Inclusiv sistemul de distribuţie din Ungaria- FGSZ- adică Transgazul unguresc este inclus în grupul MOL, extins regional puternic şi în petrochimie.
De ce nu poate intra Romgaz şi în petrochimie? De ce nu poate intra Romgaz şi în rafinare şi în reţele de benzinării? România are nevoie de jucători mari, puternici, dacă vrea să progreseze de la 20.000 de euro PIB/capita la 40.000 de euro PIB/capita, cât este acum media europeană.
Numai jucătorii mari, mari companii cu afaceri de 10-20 de miliarde de euro pe an, pot aduce valoarea adăugată şi performanţa de care avem nevoie pentru a trece la un nivel superior cu toată economia.
Nu avem de ales. Reforma statului este bună şi micşorarea deficitului bugetar, însă doar singură nu aduce prosperitate. Businessul aduce prosperitate. Marile companii aduc prosperitate.
Dacă nu folosim această fereastră istorică de oportunitate în care energia, iată, bate IT-ul ca valoare de piaţă în ultimii 2 ani, iar România este binecuvântată cu resurse energetice din plin, progresul pe care îl aşteptăm nu va veni prea curând.
