În practică, screening-ul investiţiilor a devenit o etapă aproape inevitabilă în structura tranzacţiilor din sectoarele strategice. Regimul de control al investiţiilor străine directe (FDI) din România intră într-o etapă de maturizare odată cu modificările introduse la 13 martie de către Guvern.
Necesitatea unei analize atente a acestui cadru depăşeşte sfera strict juridică. În practică, sancţiunile pentru nerespectarea regulilor pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri globală a investitorului, iar tranzacţiile realizate fără autorizare riscă să fie anulate.
Extinderea sferei investiţiilor supuse controlului: asset deal-urile intră în perimetru
Modificarea cu cel mai mare impact pentru practica tranzacţională este includerea explicită a dobândirii de active corporale şi/sau necorporale din domenii sensibile în sfera de control. Dacă anterior mecanismul viza preponderent share deal-urile sau investiţiile de tip greenfield, noul cadru extinde analiza şi asupra asset deal-urilor. În acest context, lista domeniilor sensibile relevante pentru tranzacţiile de tip asset deal include, în principal:
- tehnologii critice şi avansate, precum inteligenţa artificială, robotica, semiconductorii şi componentele electronice, securitatea cibernetică, tehnologiile aerospaţiale, tehnologiile din domeniul apărării, tehnologiile de stocare a energiei, tehnologiile cuantice, nucleare, nanotehnologiile şi biotehnologiile;
- infrastructura critică, incluzând infrastructura din domeniul energiei, transporturilor, apei, sănătăţii, comunicaţiilor sau al prelucrării şi stocării datelor, precum şi infrastructura aerospaţială, de apărare, electorală sau financiară, împreună cu terenurile ori proprietăţile imobiliare esenţiale pentru operarea acestor infrastructuri;
- sectorul farmaceutic, care acoperă activităţi de cercetare, dezvoltare, producţie, distribuţie şi furnizare de medicamente, dispozitive medicale şi substanţe active;
- sectorul apărării şi industria de apărare; şi
- sectorul agroalimentar, inclusiv terenuri agricole, infrastructură de irigaţii, terminale portuare de cereale, silozuri, depozite şi bănci de gene.
Pragul valoric: majorat de la 2 la 5 milioane de euro
Pragul de la care investiţiile sunt supuse în mod obligatoriu examinării CEISD a fost majorat de la 2.000.000 euro la 5.000.000 euro. Modificarea răspunde unor critici rezonabile formulate în anii anteriori, care semnalau că pragul redus putea genera notificări pentru tranzacţii cu risc scăzut de securitate.
Investiţiile succesive: cumulul operaţiunilor şi consolidarea notificărilor
Majorarea pragului valoric este însoţită de reguli menite să clarifice modul în care sunt tratate investiţiile realizate în mai multe etape. În esenţă, noul cadru introduce două mecanisme complementare, relevante pentru tranzacţiile structurate pe parcusul unui an:
- Regula cumulului (interzicerea fragmentării) pentru operaţiuni interdependente
Atunci când două sau mai multe operaţiuni interdependente sunt realizate de aceleaşi persoane sau între aceleaşi persoane, valoarea acestora se cumulează şi sunt tratate ca o singură investiţie.
- Posibilitatea consolidării notificării
În situaţiile în care mai multe tranzacţii cu obiect similar sau interdependent sunt realizate între aceleaşi persoane în legătură cu aceeaşi întreprindere, investitorul poate opta pentru depunerea unei singure cereri de autorizare care să acopere ansamblul operaţiunilor.
Din perspectivă practică, aceste reguli impun o abordare integrată în evaluarea obligaţiilor de notificare. Analiza nu mai poate viza exclusiv fiecare tranzacţie în mod izolat, ci trebuie realizată în contextul operaţiunilor anterioare şi al celor planificate într-un interval de aproximativ 12 luni.
Reorganizările intra-grup: clarificare pentru investitorii din UE, extinsa si la state membre OECD
Noul cadru introduce o exceptare de la obligaţia de notificare pentru operaţiunile de restructurare intra-grup, atunci când sunt implicate entităţi din Uniunea Europeană sau din state membre OECD, precum precum Statele Unite, Regatul Unit sau Elveţia, state neacoperite de varianta iniţială a proiectului.
Exceptarea este aplicabilă dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiţii:
(i) operaţiunea nu conduce la modificarea controlului efectiv sau a beneficiarului real; şi
(ii) finanţarea provine exclusiv din surse intra-grup sau din jurisdicţii din Uniunea Europeană ori din state membre OECD.
Totuşi, această regulă nu se aplică automat tuturor structurilor corporative: o societate stabilită în UE, dar controlată de o entitate dintr-o jurisdicţie din afara acestor spaţii poate rămâne în continuare în sfera mecanismului de examinare, inclusiv în cazul unor reorganizări intra-grup.
Modificări procedurale: termene noi, sistem informatic dedicat
Procedural, reformele aduse de modificările ulterioare adresează câteva puncte de fricţiune identificate în primii ani de funcţionare a mecanismului.
Termenul pentru furnizarea informaţiilor suplimentare solicitate de CEISD a fost extins de la 15 la 30 de zile, cu posibilitatea unei prelungiri de încă 15 zile, iar nerespectarea termenului duce la închiderea procedurii şi necesitatea depunerii unei noi notificări.
În acelaşi timp, termenul standard pentru emiterea avizului a fost redus de la 60 la 45 de zile de la declararea completă a notificării. Procedura va fi gestionată şi printr-o aplicaţie informatică dedicată, dezvoltată de Cancelaria Prim-Ministrului împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Controlul investiţiilor – un mecanism aflat în evoluţie
În ansamblu, modificările recente nu schimbă fundamental arhitectura mecanismului de control al investiţiilor, dar îi ajustează parametrii pe baza experienţei acumulate în primii ani de aplicare. Pentru investitori, implicaţia este clară: analiza riscurilor FDI devine o componentă structurală a planificării tranzacţiilor, alături de analiza concurenţială, fiscală sau de reglementare.
