"Datele statistice arată o cvasistagnare a activităţii economice în 2012, comparativ cu anul precedent, pe fondul scăderii producţiei agricole cauzate de secetă şi al prelungirii recesiunii la nivelul economiilor din zona euro, resimţită la nivelul exporturilor româneşti, precum şi la cel al producţiei industriale." Asta a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, după şedinţa de politică monetară. BNR a îmbrăcat anul 2012 într-un limbaj neutru, să spună cât mai puţin şi să nu arate cu degetul. 2012 a fost un an dezastruos din punct de vedere economic, iar scandalurile politice legate de schimbarea premierului Boc, căderea guvernului Ungureanu şi referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu au introdus o asemenea frică în economie, în oasele investitorilor şi ale consumatorilor, încât totul s-a oprit. Recesiunea europeană şi seceta nu au influenţat mai mult evoluţia economiei în 2012 decât evenimentele şi coşmarul din politică. Ieri BNR nu a făcut absolut nicio referire la ceea ce s-a întâmplat pe scena politică şi ce impact a avut asupra economiei, ca şi cum acest lucru nu ar fi avut nicio influenţă asupra "cvasistagnării activităţii economice în 2012". Numai europenii şi seceta sunt de vină pentru dezastrul economic din 2012. Nu şi politicienii noştri, pentru care noi am plătit factura a tot ceea ce s-a întâmplat.
Creşterea cursului leu/euro, pe care guvernatorul o defineşte ca fiiind "episoade de volatilitate mai pronunţată", a lăsat urme adânci în mintea şi în portofelele oamenilor, încât acum orice scădere este văzută ca fiind pasageră şi în care nimeni nu crede. Când cursul a coborât la 4,35-4,4 lei pentru un euro, toată lumea se întreba când va reveni la 4,5-4,6 lei, dacă nu chiar mai mult. Asta arată neîncrederea că se va întâmpla ceva bun în viitor. Investitorii şi populaţia s-au închis într-o carapace din care nu prea au multe motive să iasă. Preferă să-şi ţină banii la adăpost, pentru că nu se ştie ce se va întâmpla.
Isărescu menţionează că "îmbunătăţirea percepţiei investitorilor asupra economiei româneşti în contextul continuării procesului de consolidare fiscală şi al disipării tensiunilor asociate anului electoral, s-a reflectat favorabil asupra evoluţiei recente a cursului de schimb" , dar acest lucru nu va aduce şi creşterea cererii în economie. S-ar putea ca nici procesul monetar de reducere a inflaţiei pe care se bazează BNR să nu aducă automat la revenirea creşterii economice. Dacă mai intervine un cât de mic scandal politic, investitorii şi populaţia se vor strânge şi mai mult în carapace, ceea ce va duce şi mai mult la scăderea cererii şi implicit a consumului, în ciuda majorărilor salariilor bugetarilor şi a pensiilor, de 1,5 mld. euro.
Nu ştiu ce îl întreabă lumea pe guvernator, dar ştiu că pe mine mă întreabă cum va fi anul acesta şi dacă eu cred că ne vom reveni. O doamnă, administratorul unui magazin de haine de pe Kogălniceanu, îmi spunea că în decembrie a fost dezastru. "Pe 24 am avut vânzări de numai 5 milioane de lei (vechi - n.red.)". Ea spunea că grupul de confecţii din care
face parte a avut peste 1.000 de angajaţi în România, iar acum nu mai are nici 200. "Şi noi făceam producţie. Iar patronii vor să închidă şi acest magazin." Ce i-ar răspunde guvernatorul acestei doamne? Ce ar înţelege ea din limbajul BNR? Să ţină magazinul sau nu? O să fie bine? O să persiste deficitul amplu de cerere agregată? Calibrarea adecvată a instrumentelor BNR şi implementarea coerentă a mixului de politici vor ridica nivelul de trai şi îi vor aduce mai mulţi clienţi în magazin?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
