In aceasta saptamana are loc la Bruxelles Conferinta pentru Finantare Regionala in Europa de Sud-Est, organizata de Banca Mondiala si Comisia Executiva a Uniunii Europene, in colaborare cu coordonatorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Raportul Bancii Mondiale pregatit pentru aceasta conferinta si intitulat "Drumul catre stabilitate si prosperitate in Europa de Sud-Est" se doreste de fapt o schita a unei strategii de dezvoltare regionala care isi propune ca scop declarat "sa determine depasirea recesiunii economice si a saraciei in zona", din care sunt considerate a face parte Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia si Romania. Ceea ce in raport este denumit "o strategie cuprinzatoare a dezvoltarii regionale si a integrarii in Europa de Sud-Est" contine propuneri care de fapt dau expresie proiectelor, vehiculate in cercuri economice si politice influente de pe ambele maluri ale Atlanticului, cu privire la constituirea in Balcani, prin cooperare intra-regionala, a unei structuri economice care sa reprezinte o alternativa la presiunile individuale ale tarilor din zona de integrare sau preluare in structurile euro-atlantice. Raportul vorbeste de necesitatea unei "evolutii rapide spre integrare comerciala cu Uniunea Europeana si intre tarile din Europa de Sud-Est". Se afirma ca "depasirea mostenirii conflictelor din zona si a slabelor performante economice precum si reducerea saraciei necesita un angajament mai profund si mai indelungat decat in ultimul deceniu din partea tarilor respective, in sensul reformelor si al cooperarii intra-regionale". Realitatea este ca Occidentul, dupa ce a luat la sine ce este mai bun - sau, ma rog, ce i-a placut mai mult din fostul bloc comunist - a devenit asaltat de cei ramasi pe dinafara, care sunt si mai multi, si mai subdezvoltati. ai a inceput sa se gandeasca serios la o structura care, prin strangerea relatiilor reciproce, sa slabeasca presiunile economice ale mainilor intinse rugator spre Vest. Problema este ca aceasta abordare nu prea poate trece practic de pragul proiectelor si ipotezelor pentru ca in regiune nu a existat si nu exista complementaritate economica. Este imposibil ca autorii unor asemenea proiecte sa nu isi dea seama de acest de lucru, astfel incat apare suspiciunea ca proiectele respective au mai degraba tinte politice decat economice, iar acestea sunt mai curand de indirecta izolare decat de directa integrare a Balcanilor in Europa. De fapt si de fapt, tinta este de a pazi Europa prospera si stabila de vulnerabilitatile dovedite ale zonei balcanice si de instabilitatea pe care aceasta o genereaza permanent si o poate in orice moment raspandi. Romania, de pilda, are cu tarile din zona schimburi economice care nu depasesc 2% din total. In cazul Bulgariei, cifra - de 4-5% - este ceva mai mare, dar tot derizorie ramane. Pentru ansamblul zonei, comertul reciproc nu reprezinta cu mult mai mult de 10%. Desigur, schimburile reciproce trebuie si este bine sa creasca, dar este nerealist sa se creada ca acestea ar putea fi solutia sau macar o parghie a dezvoltarii zonei. A pretinde de fapt Romaniei sau Bulgariei ca, mai intai, sa isi dezvolte relatiile cu tarile din zona si abia apoi, impreuna cu toate acestea, sa devina o structura aspiranta la integrarea in Uniunea Europeana, nu inseamna practic decat doua lucruri: 1) a cere tarilor respective sa-si mute aceste aspiratii la Sfantu'Asteapta; 2) a conditiona eventuala lor aderare nu doar de propriile progrese, ci si de performantele altora. Odata parafata international, aceasta grupare numita "Europa de Sud-Est" va ramane stigmatizata ca atare. Degeaba se vor zbate eventual vreunul sau altul dintre componentii ei, caci zona va fi tratata in bloc. Soarta fiecarei tari din zona va fi judecata in functie de soarta intregii zone. Performantele proprii vor fi tot mai putin importante. Standardul de tratament international va fi standardul aplicat zonei. ai acest standard va fi cel prin care va fi judecat de fapt membrul cel mai slab si cel mai putin performant din zona. Este standardul albanez, care este al unei tari unde, din pacate, disolutia autoritatii statului nu mai reprezinta doar o amenintare, precum in Romania, ci a devenit o componenta nefericita a realitatii. In loc de a incerca, dupa modelul de succes in care s-a procedat cu Grecia si Turcia, sa se rezolve problemele din Balcani incurajand desprinderile economice si politice de blestemul zonei ale acelor tari care, chiar daca nu sunt mai breze, au totusi un pas inainte in plan institutional si economic, obtinandu-se astfel treptat o subtiere a zonei vulnerabile si incendiare, Occidentul cauta solutii intr-o himerica structura economica trans-frontaliera. Impresia este ca o asemenea structura (de pilda o uniune vamala sau, mai mult, o uniune vamala in care moneda va fi direct o valuta internationala, precum euro) ar fi mai usor controlabila international si ar oferi in plus si un cadru in care s-ar putea topi sau macar estompa pasiunile etnice din zona. Este insa doar o impresie. Se ignora capacitatea remarcabila, specifica zonei, de a generaliza mai rapid raul decat binele. Pana sa aduca beneficiile pe care se conteaza, o structura economica trans-frontaliera in Balcani ar crea raiul pentru retelele mafiote, care ar prelua in stapanire totul, adica si ceea ce nu este deocamdata sub reglementari mafiote exact prin tarile, sa le zicem, mai "avansate" din zona, precum Bulgaria si Romania. Avertismente pentru Occident din acest punct de vedere exista nu in teorii, ci in realitatea cea mai palpabila. Dupa modelul a ceea ce se intampla deja prin protectoratele occidentale (Kosovo, Bosnia-Hertegovina, Macedonia) ce au rezultat din dezmembrarea violenta a fostei Iugoslavii, intr-o structura trans-frontaliera fara identitate nationala proiectata pentru "Europa de Sud-Est" vor circula in deplina liberate si cu dezinvoltura, nu BMW-urile investitorilor occidentali aducatori de stabilitate si prosperitate, ci Mercedes-urile mafiotilor albanofoni, care ii sfideaza pe francezii, britanicii, italienii, nemtii sau chiar americanii din KFOR, la adapostul neputintei acestora de a fi si politisti, si nu doar militari, si sub obladuirea unei politici concepute gresit, realizate gresit, care nu a rezolvat nimic in Balcani si care, prin fortarea unei structuri fantomatice, fara baze economice, va complica si mai mult lucrurile, pana la o noua izbucnire incendiara in zona.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
