De la începutul acestui an, Bursa de Valori Bucureşti a crescut cu numai puţin de 43,24% la nivelul principalului indice bursier – BET, care urmăreşte evoluţia principalelor 20 de acţiuni de la Bursă.
Faţă de acum un an indicele BET a crescut cu 70,28%. Săptămâna trecută indicele BET a scăzut cu 3,92%, iar în ultima lună cu 3,79%.
Indicele BET-TR (total return) care urmăreşte evoluţia principalelor acţiuni la care se adaugă dividendele, a crescut de la începutul anului cu 47,42%, în ultimul an a crescut cu 76,85%, în ultima săptămâna a scăzut cu 3,92%, iar în ultima lună a scăzut cu 3,79%.
Indicele BET-NG care urmăreşte evoluţia companiilor din energie şi utilităţi a crescut de la începutul anului cu 49,27%, a crescut în ultimul an cu 77,99%, săptămâna trecută a pierdut 3,99%, iar în ultima lună a scăzut cu 3,47%.
Chiar şi cu scăderea din ultima săptămână cred că Bursa de la Bucureşti este în topul pieţelor bursiere din întreaga lume, dacă nu chiar pe primul loc.
Din momentul în care s-a listat Hidroelectrica la Bursă, în iulie 2023, vedem o creştere a interesului pentru acţiuni din partea retailului, adică din partea populaţiei, interes care s-a accentuat în ultimul an, fie prin listarea unor noi companii la Bursă, fie prin investiţiile în fondurile de acţiuni, fondurile mutuale şi ETF-uri. Toţi aceşti indici urmăresc evoluţia principalelor acţiuni de la Bursă, fie că sunt Banca Transilvania, Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, fie că sunt Digi, Premier Energy, Cris-Tim sau Electroalfa, am dat doar câteva exemple.
Prin investiţiile în ETF-uri, am putea spune că piaţa de retail de la noi a devenit mai sofisticată, făcând ceea ce fac investitorii de retail din America, din Europa sau de pe alte pieţe.
Pilonul II de pensii - acolo unde peste 8 milioane de români au ceva bani, o bună parte dintre ei neştiind de aceşti bani - a acţionat ca un catalizator al pieţei bursiere şi ca o plasă de siguranţă atunci când acţiunile vor sau ar vrea să scadă.
Dacă până acum un an, brokerii şi analiştii spuneau că acţiunile de la Bucureşti sunt subevaluate comparativ cu pieţele din jur sau cu indicatorii altor companii similiare, acum aproape toată lumea spune că piaţa de la Bucureşti, că principalele acţiuni de la Bucureşti sunt supraevaluate.
Dar atâta timp cât intră bani pe Bursă din zona de retail, acolo unde evaluările contează mai puţin, piaţa creşte.
Fondurile de acţiuni şi ETF-urile sunt principalii susţinători ai acestor creşteri pentru că au intrări în unităţile lor de fond, iar administratorii trebuie să cumpere ulterior acţiuni de pe Bursă.
Piaţa bursieră de la Bucureşti nefiind atât de lichidă – Pilonul II de pensiii acumulând în timp foarte mult din free-float-ul marilor acţiuni – la orice intrare de bani noi acţiunile cresc. Şi nu trebuie prea mulţi bani.
Creşterea Bursei din ultimul an a fost spectaculoasă, fiind în totală contradicţie cu evoluţia economiei care de un an este în recesiune, care este lovită de creşterea taxelor şi impozitelor, inflaţie, scăderea puterii de cumpărare, creşterea preţurilor la energie şi ca să nu mai vorbim de instabilitatea politică internă şi evenimentele geopolitice externe.
Exista o totală decuplare între Bursă şi evoluţia economiei. Dar şansa Bursei de la Bucureşti este că principalele acţiuni sunt din sectorul bancar şi energie, care sunt câştigătoarele acestei perioade, dacă putem spune aşa. Dacă în America, companiile din tehnologie conduc piaţa bursieră, la Bucureşti băncile şi companiile din energie şi utilităţi sunt în frunte.
Nu ştiu cum va evolua Bursa de la Bucureşti în continuare, mai ales că trecutul nu reprezintă şi o recomandare pentru viitor.
Ca o paranteză, din toamna lui 2008 şi prima parte din 2009, Bursa de la Bucureşti nu a experimentat până acum căderi majore ale acţiunilor şi nu ştim cum ar reacţiona la astfel de evenimente. Sunt foarte mulţi investitori de retail noi în piaţă - totuşi au trecut 18 ani - care au văzut cum acţiunile au mers numai în sus.
Dar acum câteva zile am citit un articol în The Wall Street Jurnal, cel mai important ziar de business din lume, World’s Craziest Market Turns Into a Fright Ride, care tratează prabuşirea din ultima perioadă a pieţei bursiere din Coreea de Sud. Indicele KOSPI a pierdut într-o perioadă extrem de scurtă 40% din valoare (între timp a recuperat 20%) provocând pierderi imense micilor investitori, adică investitorilor de retail.
Anul trecut piaţa bursieră din Coreea de Sud a înregistrat cea mai mare creştere din lume – 75%, creştere susţinută de marile acţiuni sud-coreene, unde investitorii de retail şi-au investit economiile de o viaţă.
Căderea bursei intervenită abrupt a provocat un tsunami în Coreea de Sud, cu măsuri fără precedent luate de autorităţile de la Seul.
Mai multe lucruri au stat la baza creşterii pieţei bursiere din Coreea de Sud – dar ceea ce a atras atenţia cel mai mult au fost investiţiile pe datorie în ETF-uri. Asta a dat posibilitatea investitorilor individuali, care deţin între 60-70% din volumul de tranzacţionare, să cumpere acţiuni şi ETF-uri în marjă, pariind toate economiile lor pe creşterea în continuare a pieţei.
Indiferent ce a declanşat prăbuşirea pieţei, pierderile cele mai mari le-au avut şi le au investitorii de retail.
Tot citind articolul din Wall Street Jurnal am realizat că şansa Bursei de la Bucureşti este că nu are instrumente prin care poţi să investeşti în marjă, adică ai 1.000 de euro, dar poti să cumperi de 2.000 de euro, de exemplu, şi că nu poţi să “shortezi” acţiunile, adică să vinzi acţiuni pe care nu le ai mizând că aceste vor scădea şi vei putea să le recumperi din piaţă la un preţ mai mic.
Când Bursa de la Bucureşti va avea şi aceste instrumente, vom vedea în direct atât creşteri, cât şi scăderi spectaculoase, ca în Coreea de Sud.
Până atunci, piaţa scade doar în paşi mici, cum a fost, de exemplu, săptămâna trecută.
