Este deja evident ca, dupa zece ani de antrenament la democratie, in campania electorala din toamna se va schimba ceva. Tonul a fost dat de Emil Constantinescu, cand a anuntat ca nu mai intra in cursa. Astfel, tiparul s-a spart: prafuita confruntare Iliescu-Constantinescu, care nu mai putea aduce ceva nou, nu va mai avea loc. Apoi, de azi incepe saptamana tehnocratilor in politica: Theodor Stolojan, premierul care a batut recordul de rezistenta in topurile de popularitate, isi va anunta astazi candidatura pentru Cotroceni, iar Mugur Isarescu, premierul care a inotat cu succes impotriva curentului de antipatie fata de actuala coalitie guvernamentala, va da si el, marti sau miercuri, un raspuns in privinta propunerii de a candida la presedintie, insa semnalele par sa sugereze ca nu va fi un refuz.
Are Ion Iliescu, cel care conduce inca in preferintele romanilor, de ce sa se teama? Va putea vreunul dintre cei doi tehnocrati sa-l invinga pe abilul politician comunist? Va reflecta rezultatul votului din noiembrie noutatile din campanie?
Inainte de toate, trebuie remarcat ca atat Isarescu cat si Stolojan, si-au negociat indelung candidaturile si probabil ca cel dintai o mai face inca. Cei doi au incercat astfel sa nu se lase dusi cu totul de contextul politic, care i-a determinat sa opteze pentru alt post decat cel de prim-ministru, pe care l-ar fi dorit. Stolojan a incercat sa determine fuzionarea PNL cu ApR si daca nu a reusit acest lucru, cel putin deocamdata cele doua formatiuni nu au renuntat definitiv la proiect.
Isarescu tine sa-si mentina cu incapatanare independenta. Ambitia lui este de a beneficia de un sprijin cat mai larg inca din primul tur de scrutin. Probabil ca inca de la anuntul retragerii lui Constantinescu, care l-a nominalizat in discursul sau numai pe Isarescu, acesta nu respinsese ideea de a candida pentru Cotroceni. El avea insa nevoie sa-si pregateasca logistica atat pentru victorie - sustinere politica cat mai larga - cat si pentru exercitarea mandatului asa cum doreste, in eventualitatea castigarii fotoliului de la Cotroceni. Faptul ca partidele l-au curtat si i-au promis prijin politic este insuficient. Isarescu a cautat probabil sa se asigure ca, in caz de reusita, ar avea un cuvant de spus in fata formatiunilor care i-au oferit sustinere. Aceasta pentru ca exista riscul ca independenta lui sa il lipseasca de un ascendent asupra partidelor. In cadrul Guvernului, el a reusit sa tina in frau o coalitie recalcitranta, dar aceasta si pentru ca partidele stiau ca au nevoie de putina disciplina. Un exemplu in acest sens este faptul ca taranistii i-au spus lui Isarescu ca va avea un cuvant de spus la nominalizarea viitorului premier.
Apoi atat Isarescu cat si Stolojan trebuie sa stie cu cine se vor confrunta.In cazul unei confruntari, intre cei doi va interveni probabil un pact de neagresiune, lucru extrem de important in conditiile in care, ca specialisti, ei stiu cum sa se atace in punctele slabe si pot sa lupte pe acelasi teren. O acuzatie adusa de unul dintre ei celuilalt va conta mai mult in ochii electoratului decat una formulata de un politician. ai apoi, mai este si eventuala colaborare post-electorala: tara are nevoie si de un prim-ministru.
Ce se va intampla daca ei vor candida separat? Pe de o parte, s-ar putea ajunge la o divizare a voturilor pentru primul tur, deoarece ambii se bazeaza in mare masura pe o structura de electorat oarecum similara. Concurenta cu candidatii politici pentru intrarea in turul doi va fi astfel mai acerba. Petre Roman, de exemplu, vine cu o capacitate extraordinara de a valorifica perioada electorala.
Pe de alta parte, exista, probabil, anumite diferente intre alegatorii celor doi. Isarescu pare sa fie preferat mai degraba de alegatorii cu vederi de dreapta, in timp ce spre Stolojan pot trage mai usor cei cu optiuni de stanga, inclusiv o parte oarecare din electoratul de circumstanta al lui Ion Iliescu. Cat de puternica va fi legatura dintre acesti candidati si electoratul lor? Vor putea ei sa-si transfere reciproc toate voturile in turul doi? In ambele cazuri, cel care intra in turul doi risca sa piarda acea parte din electoratul celuilalt cu care nu este compatibil. La fel, pot fi stimulati indecisi sa vina la urne in turul doi.
In concluzie, este greu de spus care dintre tehnocrati ar intra in confruntarea decisiva. Abia sondajele care vor urma dupa oficializarea candidaturilor lor si cat mai aproape de momentul alegerilor vor putea sa dea anumite previziuni. In fapt insa, rezultatul nu va depinde numai de competenta de tehnocrati a celor doi, ci si de un element pur politic: campania electorala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
