Opinii

De ce a scăzut ROBOR cu 12% într-o săptămână? Guvernul a făcut plăţi mari în decembrie şi piaţa interbancară este inundată de bani, BNR a lăsat surplusul în piaţă pentru că nu se teme de inflaţie şi creşterea cursului, iar decizia premierului Cîţu de a îngheţa salariile bugetarilor i-a mulţumit pe investitori

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

De ce a scăzut ROBOR cu 12% într-o săptămână?...

Autor: Cristian Hostiuc

11.01.2021, 00:33 6988

Indicele ROBOR la 3 luni - dobânda de referinţă folosită în contractele de împrumut în lei - a scăzut extrem de rapid şi neaşteptat în prima săptămână din ianuarie 2021, de la 2,03% pe an - 31 decembrie, la 2,01% pe 4 ianuarie, până la 1,79% vineri, pe 8 ianuarie.

Această mişcare a adus o scădere a ROBOR de 12% într-o săptămână, ceea ce înseamnă extrem de mult când vine vorba de procentele de la dobânzi.

Scăderea de 12%, dacă se va menţine, trebuie să se reflecte şi în scăderea ratelor la credite.

Deşi este un indicator de cotaţii ale băncilor şi mai puţin de tranzacţii efective (în T3 indicele IRCC, care se calculează pe baza tranzacţiilor efectuate - volum şi dobândă - a fost de 1,88%, pe când ROBOR a fost peste 2%), indicele ROBOR reflectă ceea ce se întâmplă pe piaţa interbancară (deficit sau exces de lichiditate), pe piaţa titlurilor de stat (linişte sau tensiune), percepţia legată de evoluţia inflaţiei şi a cursului valutar, dar şi percepţia investitorilor faţă de situaţia politică din România, de stabilitatea guvernului şi politicile lui, în primă fază la nivel declarativ.

În martie, când a izbucnit criza Covid iar economia s-a închis peste noapte, ROBOR-ul a crescut imediat, iar Ministerul Finanţelor a întâmpinat probleme în obţinerea finanţării curente pentru buget, pentru că investitorii cereau dobânzi mai mari pentru achiziţia titlurilor de stat din cauza riscului în care intrase România şi lumea întreagă.

Numai intervenţia rapidă a BNR, care a scăzut dobânda de referinţă de la 2,5% la 2%, şi “ameninţarea” că intră pe piaţa secundară a titlurilor de stat au dus la scăderea ROBOR-ului sub 2% şi a  randamentul la titlurile de stat pe 10 ani de la 6,3% la 4%.

După intervenţia BNR, ROBOR-ul a scăzut cu 30%.

Deşi BNR a mai scăzut dobânda de referinţă de două ori, de la 2% la 1,75% şi apoi la 1,5%, ROBOR-ul nu a mai scăzut, ci chiar a stat peste 2% (peste dobânda de penalizare a BNR, de 2%) cea mai mare parte a lunilor, din cauza discuţiilor legate de finanţarea bugetului (totuşi, deficitul bugetar a trecut de la 3,4% la 8-9% din PIB), de majorarea pensiilor cu 40% şi de dublarea alocaţiilor pentru copii, ceea ce ar fi aruncat de tot bugetul în aer.

Toate aceste discuţii, mai ales că Parlamentul era dominat de PSD în timp ce guvernul era PNL, au făcut ca România să fie pusă pe lista roşie a agenţiilor de rating pentru o eventuală retrogradare la categoria “junk” - nerecomandată investitorilor, ceea ce ar fi o catastrofă.

Nu s-a întâmplat acest lucru, iar în prima săptămână din ianuarie 2021 ROBOR-ul a scăzut sub 2%, până la 1,79%.

Care sunt explicaţiile analiştilor:

- Piaţa interbancară este foarte lichidă în lei pentru că Ministerul Finanţelor a făcut plăţi mari în decembrie, estimările indicând un deficit cuprins între 1-1,5% din PIB, în condiţiile în care în noiembrie deficitul bugetar ajunsese la 8,2% din PIB.

- Fiind foarte mulţi bani în piaţă, băncile nu prea au avut nevoie de finanţare de la BNR (piaţa este destul de dezechilibrată, respectiv sunt bănci care au surplus mare de lichiditate pe care îl plasează la BNR cu 1%, dar sunt şi alte bănci care au nevoie de bani şi care nu se pot împrumuta de la celelalte bănci pentru că nu au linii de finanţare şi de aceea trebuie să se ducă la BNR), iar deficitul de lichiditate s-a redus.

- BNR nu prea a mai sterilizat de mult surplusul de lei din piaţă, pentru că se simte confortabilă cu evoluţia inflaţiei şi mai ales cu stabilitatea cursului valutar leu/euro.

- Pieţele financiare şi investitorii sunt mai confortabili acum cu România, a scăzut percepţia de risc pentru că s-a format rapid guvernul, alianţa de guvernare pare stabilă, iar premierul Florin Cîţu, fostul ministru de finanţe, are o imagine destul de bună pe pieţele externe, ştie cum să vorbească cu investitorii.  

- Premierul Cîţu a anunţat îngheţarea salariilor bugetarilor, măsură salutată de pieţe, care speră că se pot lua şi alte măsuri de restructurare fiscală şi bugetară pentru echilibrarea bugetului, având în vedere că guvernul beneficiază de o majoritate în Parlament.

- Pe acest fond politic, care pare stabil, investitorii străini au reînceput să cumpere titluri de stat în lei, contribuind la creşterea cererii şi la scăderea randamentelor: pe 31 decembrie randamentul la titlurile pe 10 ani a fost de 3,08% pe an, iar joi, pe 7 ianuarie, randamentul a fost cotat la 3,05% pe an. La prima vedere, această scădere pare insignifiantă, dar anualizată, înseamnă mult.

- Datorită împrumuturilor masive luate în 2020, Ministerul Finanţelor are deja o prefinanţare a deficitului bugetar din 2021, are un buffer ridicat de lichiditate şi astfel poate gestiona nivelul dobânzilor pe care ar vrea să le plătească la împrumuturile luate din piaţă. Estimările indică un buffer de lichiditate la Finanţe în jurul a 40 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna o treime din necesarul de finanţare pentru acest an.

- BNR va încuraja mai degrabă scăderea ROBOR-ului şi a dobânzilor la tranzacţiile efective (IRCC) pentru a nu fi nevoită să scadă dobânda de referinţă (în cazul în care lucrurile vor merge bine, BNR mai poate scădea dobânda de la 1,5% la 1,25% pe an).

- Dacă intră banii europeni, asta înseamnă şi o stabilitate a pieţei valutare şi implicit a cursului leu/euro.

Pieţele financiare l-au “creditat” pe premierul Florin Cîţu, dar acum acesta trebuie să înceapă să livreze ce a promis - un buget stabil, fără creşteri salariale, o restructurare a aparatului bugetar, un început de reformă fiscală, mai ales că structura bugetului este extrem de rigidă (plata salariilor şi a pensiilor mânăncă 80% din veniturile bugetare) şi un plan pentru reducerea deficitului bugetar de la 8-9% spre 3-4% în următorii ani.

Dar mai mult decât atât, premierul şi coaliţia de guvernare trebuie să reziste asalturilor sindicale care vor veni din cauza îngheţării salariilor bugetarilor şi neînţelegerilor dintre partidele de la guvernare.

Din declaraţii totul arată bine pentru 2021 pentru premierul Florin Cîţu (vom avea cel mai bun an economic după 2017, vom face investiţii, nu vom majora taxele şi impozitele), acum vom vedea ce se întâmplă în realitate.

Iar primul hop este să convingă sectorul medical să se vaccineze, ca să demonteze teoriile conspiraţiei privind efectele vaccinului anti-Covid.

Fiecare zi de întârziere în vaccinare înseamnă o zi pierdută pentru economie, pentru business, pentru antreprenori, dar şi pentru angajaţi.

Testul pentru companiile private va fi atunci când vor expira toate facilităţile fiscale, iar plata ratelor la creditele bancare trebuie reluate. Atunci se va vedea cine mai are bani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO