Opinii

Schimbarea colectivă: deznodământul este zdruncinarea sistemului actual care, controlat greşit, poate duce la colaps

Schimbarea colectivă: deznodământul este zdruncinarea...
08.11.2015, 15:00 1339

Săptămâna trecută, singurul aspect cu care rezona majoritatea românilor era rutina: întâlniri, proiecte, şedinţe cu părinţii, liste de cumpărături, planuri pentru weekend. O întâmplare nefericită a zdruncinat existenţa noastră şi ne-am trezit într-o situaţie pe care în business o numim strategic change. În aceste clipe de maximă tensiune, este important să acceptăm, să înţelegem şi să ne ghidăm acţiunile într-un mod constructiv. Este nevoie de o strategie care să identifice scopul suprem pentru care ne întreprindem acţiunile, care să ne ajute să depăşim fricile ce prind rădăcini în gândurile fiecăruia, o strategie care să precizeze impactul dorit şi modalitatea de menţinere pe termen lung. 

Asistăm la momente istorice, fie că suntem în piaţă, discutăm cu apropiaţii, comentăm sau dăm share la diverse articole în social media, contribuim la schimbarea României. Energia şi implicarea tuturor sunt fabuloase. În presă se vorbeşte despre românii care ”şi-au propus să meargă până la capăt”, vocea pieţei strigă ”jos corupţia” ”huă” şi ”revoluţie”, iar social media a luat, pe rând, locul celei de-a cincea puteri în stat, a unui strateg ce a trasat direcţia conturând etapele de implementare şi a unui HR în căutarea unui manager competent. Românii au ales ca drepturile şi nevoile lor să nu mai fie reprezentate de actuala clasa politică, ci de ei. Sunt conştienţi că această structură nu le mai este favorabilă şi vor să se recalibreze.

Un suflu nou

Într-un proces de schimbare, prima etapă este clarificarea pericolului: eşti conştient că nicio soluţie nu rezolvă situaţia actuală şi alegi să faci lucrurile altfel. De peste două decenii, românii au acceptat starea de ”merge şi aşa”, s-au complăcut prin neimplicare şi prin acceptarea de a fi parte din sistem având atitudini similare cu cele contestate zilele acestea. Pierderile de vieţi într-un loc menit distracţiei, suferinţele celor apropiaţi şi mărturiile celor implicaţi au scos la suprafaţă frustrările acumulate şi dorinţa de a reacţiona în faţa unui duşman comun. Cetăţenii români au decis să rişte, primul pas fiind consecvenţa şi rapiditatea în a se organiza şi a începe manifestările stradale şi din social media.

Dorinţele şi revendicările comune i-au unit pe oameni şi au definit un obiectiv: ”Dragii noştri, iertaţi-ne. Noi am greşit 26 de ani. Numai voi puteţi învinge corupţia. Suntem mândri de voi. Mama şi tata”. În procesul de schimbare, trasarea obiectivelor este o etapă ulterioară definirii viziunii. Iar aceasta nu trebuie să vină doar de la lideri (formali sau informali) sau de la o persoană care se crede salvator. Este nevoie de cineva care să articuleze într-o viziune ce îşi doreşte majoritatea românilor de la ţara lor. Acel cineva trebuie să rămână deschis discuţiilor care se pot purta în acelaşi cadru în care au început: social media, în piaţă.

De la perspectivă la concret

O viziune este o stare iar acţiunile sunt cele care o transformă într-un fapt. Pentru îndeplinirea ei, este necesară aplicarea unui plan de schimbare secvenţial:

  1. Planul tehnic presupune definirea şi proiectarea obiectivelor şi acţiuniunilor ce urmează a fi implementate. Este momentul care declanşează fricile însoţite de posibilele aşteptări. ”Jos corupţia”, ”Schimbarea sistemului”, ”România trezeşte-te” sunt câteva dintre obiectivele enunţate de societatea civilă, acţiunile alease fiind manifestările stradale şi cele din social media.
  2. Planul de comunicare presupune articularea fricilor stârnite de enunţarea acţiunilor. Fie că este frica de ceea ce urmează, frica faţă de procesul de lungă durată, o parte din frici au fost verbalizate de cetăţenii români: ”V-am înfrânt. Acum luptăm cu noi înşine.”
  3. Maparea stakeholderilor este momentul în care sunt identificaţi cei care se polarizează şi crează în jurul lor comunităţi. Atât în stradă cât şi în social media, s-a constat o axare pe centrii reţelelor sociale în persoana celor cu cele mai multe share-uri, like-uri sau a celor cu portavoce. Este o linie fină între a fi formator de opinie şi a deveni vârful de lance al ideilor tale, iar acest lucru trebuie gestionat cu mare atenţie. S-a observant zilele acestea, că, cei care erau priviţi ca potenţiali lideri au respins idea şi şi-au păstrat statutul de hot spot al unei reţele sociale. 

S-a modificat schimbarea

În momentul în care ieşi din zona de confort şi începi să reacţionezi la ce se întâmplă, abilităţile şi procesele de până acum nu mai funcţionează. Eşti în zona de  doing the right thing dar este poorly done.  Până când vei ajunge să răspunzi aşteptărilor, este necesar să rămâi deschis şi să fii creativ în soluţii. Punctual, numărul impresionant de români prezenţi la primul marş a obţinut victoria rapid. După ce s-a întreprins aceeaşi acţiune încă o data, zecile de mii de oameni ieşite în stradă s-au văzut nevoite să acţioneze diferit, un exemplu fiind constituirea unei liste cu potenţiali lideri.

În aceste zile, pentru români, statul a căpătat semnificaţia din Revolta maselor:  ”statul nu înseamnă consangvinitate, nici unitate lingvistică, nici unitate teritorială, nici continuitate de locuire. Nu înseamnă ceva material, inert, dat şi limitat. Este un pur dinamism - voinţa de a face ceva în comun - şi datorită lui, ideea de stat nu e limitată de niciun termen fizic.” 

Deznodământul acestor determinări şi solidarităţi colective este zdruncinarea sistemului actual care, controlat greşit, poate duce la colaps. Varianta este prea dură şi, cel mai probabil, lucrurile se vor linişti gradual prin satisfacerea celor mai acute aşteptări.

Adrian Florea este  Partener Fondator în cadrul firmei de training Trend Consult.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24