• Leu / EUR4.7786
  • Leu / GBP5.7198
  • Leu / USD4.2746
Opinii

Schimbarea guvernului nu aduce peste noapte mai mulţi bani la buget

Schimbarea guvernului nu aduce peste noapte mai mulţi bani la buget

Autor: Sorin Pislaru

28.04.2012, 18:14 1246

În 10 zile vor veni noi miniştri la Palatul Victoria, dar parametrii macroeconomici ai României rămân aceiaşi: veniturile la buget sunt la un minimul istoric atins în 2011 de 31,4% din PIB, datoria publică este în creştere cu 2 mld.de lei pe lună, deficitul comercial începe iar să-şi arate colţii, iar numărul de salariaţi stagnează la 4,2 milioane, cu 600.000 de mai puţini decât în 2008.

Doar schimbarea unor oameni la vârful administraţiei nu înseamnă dintr-o dată nici competitivitate mai ridicată a economiei, nici reducerea deficitului extern, nici oprirea hemoragiei de bani publici în investiţii fără sens sau supradimensionate, nici scăderea cheltuielilor cu dobânzile de 2% din PIB anual.

Dimpotrivă. Conform declaraţiilor de până în prezent ale reprezentanţilor USL, primele măsuri vor fi de "corectare a nedreptăţilor", măsuri care însă înseamnă instantaneu un plus de cheltuieli de 2,3 miliarde de lei - 1,3 miliarde de lei majorarea salariilor bugetarilor şi un miliard de lei restituirea contribuţiilor de sănătate la pensii.

Opoziţia preia puterea pe un val de aşteptare uriaş - frustrarea oamenilor este la cote înalte, iar toate privirile sunt spre banii de la buget.

Din acest punct de vedere, preşedintele, experimentatul Traian Băsescu, a ştiut cum să-i plaseze o "bombă cu ceas" noului premier: sub pretextul că anunţă date de la Finanţe ca să dea un mesaj de încredere pieţelor financiare, a subliniat că Trezoreria dispune în rezervă de 5 miliarde de euro. "V-am lăsat 5 miliarde de euro, d-le Ponta", a fost mesajul. 5 miliarde de euro!, vor spune oamenii. Deci sunt bani. Să ni se dea!

Ce a omis însă să spună preşedintele este că cei 5 miliarde de euro sunt bani împrumutaţi. În decembrie 2008, datoria publică era de 27 miliarde de euro, în aprilie 2012 datoria publică este de 50 miliarde de euro. Sigur, este important că există un nivel bun de lichidităţi, dar situaţia este clară - banii din portofel nu sunt ai noştri, ci ai altora, şi în portofel de fapt avem un mare minus.

Şi, cu toată presiunea uriaşă a zilei de vineri, este de mirare că Victor Ponta nu a sesizat ce "cartof fierbinte" i-a aruncat aşa, în trecere, preşedintele, şi să-i fi amintit că banii sunt de fapt o uriaşă obligaţie.

De fapt, situaţia guvernului care va administra ţara de acum încolo este şi mai complicată: este guvernul care va trebui să ramburseze datoria. Guvernul Boc a împrumutat 23 miliarde de euro în trei ani pentru a ţine ţara în stare de funcţiune - sau cel puţin aşa au explicat înalţii oficiali, că fără atâta amar de bani luaţi dintr-o dată, economia nu ar mai fi respirat - guvernul Ponta sau care o mai veni de acum încolo va trebui să facă ţara să funcţioneze şi să înapoieze în acelaşi timp cei 23 miliarde de euro împrumutaţi.

Schimbarea de vineri, 27 aprilie 2012, poate marca politicile economice, dar efectele nu se vor vedea rapid. Este un conflict aici, o tensiune uriaşă între aşteptările oamenilor şi ceea ce poate pune pe masă noul executiv, dată fiind poziţia sa.

Ar fi fost mult mai confortabil şi mai asigurător ca schimbarea să se fi făcut prin alegeri, nu prin numire. Este de mirare de altfel cum de acceptă USL să intre la putere pe o situaţie atât de instabilă. Corect era - şi pentru ţară, şi pentru economie, şi pentru politicieni şi pentru administraţie - să fie organizate alegeri anticipate, aşa cum s-ar fi întâmplat dacă această moţiune ar fi fost votată în urmă cu un an sau doi.

Sunt prea mari schimbările pe care le propune Opoziţia în politica de guvernare, prea multe posturile din guvern, din agenţii şi din deconcentrate de schimbat, prea complicat de întors un vas atât de mare şi de greoi ca administraţia românească ca să o poţi face fără un mandat clar obţinut în alegeri.

Într-un fel, Opoziţia încalcă acum chiar ceea ce a cerut - alegeri anticipate.

În varianta unui guvern până în noiembrie, aşa cum se profilează, jumătate de an poate fi pierdută pentru economie şi pentru administraţie, pentru că totul intră în stand-by, în aşteptare.

Totul, cu excepţia "reparaţiilor nedreptăţilor", care costă bani. Şi este posibil, ca o dată intrat "în logica datului", noul guvern să intre într-o spirală şi mai mare a îndatorării.

Riscul cel mare este să avem un alt an 2009, când deşi era clar în ce furtună intrase economia mondială cheltuielile bugetare au continuat să crească şi am avut un dublu minus 7: scădere economică şi deficit bugetar.

Şi în 2012 iarăşi veştile din străinătate nu sunt bune, ceea ce se vede în stagnarea exporturilor pe trimestrul unu, după o creştere de 50% în 2010 şi 2011: cei mai mari parteneri comerciali ai României, Italia, Franţa şi Germania sunt în recesiune sau aproape de zero cu creşterea economică.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7786
Diferență: -0,0105
Ieri: 4.7791
Azi: 4.2746
Diferență: -0,4309
Ieri: 4.2931
Azi: 5.7198
Diferență: 0,9584
Ieri: 5.6655
Azi: 4.3448
Diferență: -0,5835
Ieri: 4.3703