• Leu / EUR4.7776
  • Leu / GBP5.5732
  • Leu / USD4.3172
Opinii

Scurte concluzii despre desfiinţarea RASDAQ-ului

Scurte concluzii despre desfiinţarea RASDAQ-ului

Autor: Cătălin Lupăşeanu

3 dec 2014 1228

Privit poate de câţiva drept o catastrofă pentru piaţa de capital din România, iar de alţii ca intrarea în normalitate, sfârşitul a ceea ce a fost cândva cea mai mare piaţă de instrumente financiare din Europa se produce într-un dulce anonimat.

Actul care pune capăt îndelungatei şi apaticei suferinţe, numit oficial Legea 151/2014,  pare într-un fel soluţia ideală pentru majoritari şi rezolvarea cea mai neagră posibil pentru minoritari.

Teama conducerii ASF de a emite în termenul legal regulamentul de punere în aplicare a legii este firească, căci acuzaţii de toate naturile posibile, y compris penale,  pot să survină din toate direcţiile.

Fără a insista prea mult pe faptul că lobby-ul majoritarilor a câştigat zdrobitor la Parlament, cred că o scurtă trecere în revistă a efectelor care vor fi produse de această lege şi de regulamentul său este singurul lucru util care merită făcut.

În primul rând, dacă administratorii firmelor listate pe RASDAQ se concentrează puţin, vor convoca adunările generale până prin 15-20 ianuarie 2015, astfel încât prin votul decisiv al acţionarului majoritar să se evite acordarea unui preţ de retragere către minoritari.

În cazul în care există profit distribuibil sau rezerve disponibile (extralegale) apare şi varianta retragerii majoritarului, cu efecte juridice şi financiare extrem de intersante.

Odată ajunse în cadrul unui ATS, fostele rasdace se vor putea delista fără ca majoritarul să fie obligat să efectueze o ofertă publică de preluare şi să execute un squeeze out, acordând astfel preţ de retragere minoritarilor. Deşi în forma actuală Codul BVB-operator de sistem face vorbire de o astfel de obligaţie, se pune problema ce forţă juridică are o dispoziţie din codul operatorului de sistem în faţa absenţei unei norme din legislaţia primară care să prevadă obligaţia acordării unui preţ de retragere în cazul societăţilor listate pe un ATS.

Mult mai probabil însă, pentru evitarea riscurilor, fostele rasdace vor rămâne în cadrul ATS-ului, majoritarii putând să-şi înstrăineze pachetele de control de-acum înainte fără ca achizitorul să fie ţinut să iniţieze o ofertă publică de preluare. Ce să mai vorbim de vot cumulativ, de rapoarte semestriale ori trimestriale, de raportarea atingerii unor praguri de deţinere...

O idee generală se desprinde fără dubiu: efectele sunt absolut pozitive pentru piaţa achiziţiilor, căci dispare obligaţia ofertei publice de preluare şi absolut negative pentru încrederea unor categorii importante de investitori (acţionari minoritari prin excelenţă), cei care nu căutau doar blue chips-uri, în piaţa de capital.

O consecinţă secundară este reprezentată de descurajarea finanţării prin piaţa de capital  a societăţilor ce vor fi tranzacţionate în viitor în cadrul sistemelor alternative de tranzacţionare, din moment ce nu există garanţia plăţii unui preţ de retragere în cazul delistării.

Adică, prin precedentul Rasdaq este subminată orice tentativă a unor antreprenori de a-şi lista companile în cadrul unui sistem alternativ, din moment ce investitorii, în lipsa unei obligaţii de plată a preţului de retragere, vor pune întotdeauna o întrebare simplă: ce garanţie am că nu vei vinde pachetul de control unui nepriceput sau că nu vei vrea să delistezi după ce noi am investit masiv în firma ta? ?i acesta este cel mai rău efect pe care îl poate produce desfiinţarea Rasdaq-ului.

Un alt efect va fi legat de impactul negativ pe care îl va avea aplicarea reglementărilor privind desfiinţarea Pieţei Rasdaq asupra fondurilor şi societăţilor de investiţii ce au în portofoliu societăţi listate pe această piaţă, în special asupra SIF-urilor.

Lucrurile ar mai putea fi îndreptate.

Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital a transmis conducerii Comisiei de buget-finanţe o propunere de proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 151/2014, împreună cu o expunere de motive.  Propunerea este în sensul introducerii în cazul fostelor rasdace ce vor fi listate în cadrul unor sisteme alternative a obligaţiei de efectuare a ofertei publice în cazul schimbării controlului, a aplicării votului cumulativ la alegerea administratorilor atunci când metoda este cerută de un acţionar semnificativ şi a respectării obligaţiilor de raportare incidente şi în prezent.

Şansele sunt extrem de slabe însă ca să se mai schimbe ceva.

Ca atare, o oarecare efervescenţă litigioasă în domeniul pieţei de capital ar putea să se dezvolte în următoarea perioadă, generată de tentativele minoritarilor de a obţine un preţ de retragere, prin specularea tuturor ”slăbiciunilor” legate de convocarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale actualelor rasdace. 

Apărut cu o mică întârziere regulamentul ASF de punere în aplicare a legii arată, şi direct şi indirect sensul în care va evolua protecţia investitorilor în societăţile listate pe muribundul Rasdaq. 

 Am propus şi susţinut încă din 2007, anul implementării MiFID, o soluţie mult mai echibilibrată, aceea care ar fi acordat posibilitatea acţionarilor minoritari să se retragă din acele societăţi care ar fi îndeplinit criteriile de a fi listate pe o piaţă reglementată şi care nu aprobau în adunarea generală un astfel de demers. Era vorba de aproximativ 30-40 de emitenţi, care, dacă ar fi migrat pe piaţa reglementată ar fi contribuit în mod substanţial la creşterea capitalizării acesteia şi la diversificarea ofertei de titluri pentru investitori în condiţii de protecţie sporită, iar dacă ar fi refuzat această translatare ar fi generat sume semnificative pentru acţionarii lor minoritari, ce ar fi fost, probabil, în măsură considerabilă reinvestite.

Acum, în condţiile actuale, aşteptăm cu mult interes să vedem măcar un emitent listat pe actuala Rasdaq al cărui majoritar va vota în adunarea generală în favoarea admiterii la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.

Cristian Duţescu este avocat specializat în piaţa de capital şi preşedintele Organizaţiei Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC)

Principalele valute BNR - marţi, 13:59
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7776
Diferență: 0,4753
Ieri: 4.7759
Azi: 4.3172
Diferență: 1,0604
Ieri: 4.3145
Azi: 5.5732
Diferență: 0,8213
Ieri: 5.5810
Azi: 4.3546
Diferență: 1,2651
Ieri: 4.3522