• Leu / EUR4.8793
  • Leu / GBP5.7839
  • Leu / USD4.8008
Opinii

Se amână termenul de plată pentru impozitul pe clădiri pana la 30 iunie?

Se amână termenul de plată pentru impozitul pe clădiri pana la 30 iunie?

Autor: Adrian Vascu

14.03.2016, 00:05 7932

Conform noului Cod fiscal, intrat în vigoare anul acesta, data limită pentru plata primei tranşe a impozitului pe clădiri, dar şi - acolo unde este cazul - pentru depunerea declaraţiilor privind clădirile deţinute şi a rapoartelor de evaluare aferente, este 31 martie. De altfel, este data la care, în mod tradiţional, s-a plătit această primă tranşă.

”Pe surse”, ca să folosesc un termen jurnalistic, se vehiculează că diferite persoane şi grupuri încearcă să convingă în prezent Guvernul să amâne acest termen până la 30 iunie.

Din experienţele pe care le-am trăit cu toţii recent, am văzut că este foarte posibil ca printr-o ordonanţă de urgenţă să modificăm ceea ce părea de nemodificat. Dacă de la nivel de Prim-ministru sau de ministru se cere acest lucru, orice este posibil.

Pe fond, ne aflăm aproape de mijlocul lunii martie şi mai sunt două săptămâni din  “timpul regulamentar de joc”. După această dată, conform regulilor actuale, nu se mai depun declaraţii, iar contribuabilii care nu şi-au exercitat dreptul de a depune raport de evaluare pentru stabilirea valorii impozabile vor plăti o cotă majorată de impozit, care este de 5% în cazul persoanelor juridice şi de 2% în cazul persoanelor fizice.

 

Cine vrea schimbarea?

Probabil majoritatea, dacă nu chiar toţi actorii implicaţi în acest proces şi-ar dori ca termenul de 31 martie să fie prelungit. Astfel, discutăm despre: contribuabili, autorităţi locale prin departamentele de impozite şi taxe locale, evaluatori autorizaţi, primari - mulţi aflându-se înaintea unei campanii electorale, personal de execuţie din cadrul ministerelor decidente, secretari de stat şi miniştri, precum şi diverse grupuri de lobby, cu priză la autorităţi, care susţin vehement diverse idei, multe nefiind fundamentate corespunzător.

 

Pro şi contra

Argumentele celor care susţin amânarea termenului sunt unele mai mult, altele mai puţin justificate. Să le analizăm pe rând:

 

(1) Codul fiscal a venit cu multe noutăţi şi diseminarea acestora a fost dificilă. Corect, dar Codul fiscal a fost aproape tot anul trecut în dezbatere publică, iar termenul limită de 31 martie a fost prevăzut cu multă vreme înainte de intrarea în vigoare a acestuia, astfel încât toţi cei interesaţi puteau fi informaţi. Puteau - şi trebuiau - fi făcute mai multe eforturi de comunicare a schimbărilor şi noutăţilor dar, pe de altă parte, necunoasterea legii nu este niciodată o scuză

(2) Startul s-a luat practic la jumătatea lunii ianuarie, pentru că normele de aplicare ale Codului fiscal au fost publicate târziu după începutul anului. Un al doilea set de norme a fost adoptat abia pe 11 martie (!), aducând atât simplificări cât şi, din păcate, alte neclarităţi sau prevederi care complică sarcina contribuabililor.

(3) Autorităţile locale nu au fost pregătite corespunzător, nici din perspectiva programelor informatice, nici prin înţelegerea unitară a noilor prevederi, ceea ce a condus, cu un efect de bulgăre, la un nivel şi mai ridicat de confuzie în mintea contribuabililor.

(4) Contribuabilii au avut şi au în continuare neclarităţi în special în zona utilizării mixte, neînţelegând unde se încadrează şi ce au de făcut. În continuare există diferenţe între cei care au o suprafaţă delimitată şi cei care nu au o suprafaţă delimitată rezidenţial/nerezidenţial, având încadrări fiscale distincte pe un criteriu irelevant.

(5) Unii dintre evaluatorii autorizaţi au declarat că nu mai au disponibilitate să realizeze rapoarte de evaluare până la termenul limită de 31 martie. Aceasta nu ar fi o problemă, deoarece există mulţi alţii care pot şi au timp să facă aceste evaluări. Pe siteul www.anevar.ro există o listă cu peste 1400 astfel de evaluatori autorizaţi din toată ţara. Lista este actualizată în permanenţă.

(6) Autoriăţtile locale nu vor avea capacitatea să proceseze toate declaraţiile de impunere dacă ele vor fi depuse în număr mare la sfârşitul perioadei legale. Corect, de aceea contribuabilii ar trebui să se grăbească şi să solicite cât mai curând rapoarte de evaluare acolo unde este cazul şi să depună declaraţiile aferente.

(7) Formularul de declaraţie realizat de către Ministerul Dezvoltării este dificil de completat, atât din punct de vedere al formei “încâlcite” a acestuia, cât şi din cauza volumului de date solicitate, care necesită o sesiune de pregătire a contribuabililor doar în acest scop.

(8) 30 iunie fiind jumătatea anului, prima tranşă a impozitului ar fi asimilată primei jumătăţi de an, ceea ce dă o logică selectarii acestei date. Aceasta nu ar fi fost deloc o propunere rea dacă se făcea, aşa cum era normal, în timpul perioadei de dezbatere publică a Codului. Pe de altă parte, amânarea termenului “dă peste cap” ordinea stabilită de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală şi nu există nicio garanţie că în apropierea termenului limită rezultat în urma amânării nu va exista o nouă cerere de prelungire.

 

Ce ştim sigur la acest moment, conform datelor oficiale din Baza de informaţii fiscale (BIF) administrată de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), este că, până în prezent, au fost realizate nu mai puţin de 50.000 de rapoarte de evaluare pentru un numar de 78.000 de clădiri. Peste 41.000 dintre acestea aparţin persoanelor fizice, fiind clădiri nerezidenţiale şi mixte, şi puţin peste 37.000 aparţinând persoanelor juridice.

Luând în calcul cifrele generoase de mai sus este clar că nu există dificultăţi în zona evaluatorilor autorizaţi, cu condiţia ca aceştia să fie solicitaţi de către contribuabili în timp util. Sunt de acord cu faptul că unii dintre ei sunt ocupaţi până la refuz, dar există numeroşi alţii care au disponibilitate, prin urmare acest motiv nu poate fi invocat în susţinerea amânării.

După cum se observă, în ambele perspective există argumente de susţinere puternice. Prelungirea termenului pare a satisface pe toata lumea. Din punctul meu de vedere, oricare dintre variante este posibilă cu condiţia să fie asumată pe baza unor argumente profesionale şi de fond. Ce imi doresc însă este ca Guvernul, dacă va aproba schimbarea, să nu se bazeze pe petiţii zgomotoase pline de argumente superficiale şi cifre inexacte, ci pe argumente indubitabile şi asumate transparent.

Altfel, chiar dacă decizia prelungirii e cea mai simplă şi toată lumea ar fi bucuroasă, “generatorii” acestei schimbări vor înţelege că pe baza demersului lor superficial s-a realizat uşor o modificare importantă şi vor proceda şi pe viitor la fel, pentru că s-a creat un precedent, sau, mai rău, s-a continuat cu acelaşi mod de abordare a situaţiilor din anii anteriori. Am răspunde la interese strict punctuale şi neconvergente, în dauna implementarii unui mod sănătos de raportare la lege şi la respectarea acesteia. Iar predictibilitatea pe care o cere de atâta timp întreg mediul de afaceri ar fi, încă o dată, ignorată. Poate ar fi momentul să schimbăm ceva din mentalităţile vechi conform cărora în loc să respectăm reguli, găsim o cale să le modificăm astfel încât să ne fie bine.

Sincer, aş aprecia mai mult o decizie fermă şi asumată, deşi nepopulară, decât o acceptare cu uşurinţă a unor argumente de faţadă, chiar dacă aceasta din urmă ar fi aplaudată pe termen scurt. Cred că guvernul tehnocrat actual ar trebui să urmarească să câştige ”războiul” şi nu o victorie facilă de etapă. Să vedem ce va fi.

Adrian Vascu este Senior Partner al companiei de consultanţă Veridio şi membru în Boardul ANEVAR  unde a fost Preşedinte în perioada 2014-2015. 

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8793
Diferență: -0,1146
Ieri: 4.8849
Azi: 4.8008
Diferență: -0,0208
Ieri: 4.8018
Azi: 5.7839
Diferență: -0,4818
Ieri: 5.8119
Azi: 5.0325
Diferență: -0,3525
Ieri: 5.0503