• Leu / EUR4.6586
  • Leu / GBP5.3120
  • Leu / USD4.1342
Opinii

Sezonul de iarnă se anunţă rece: Economia scade mult mai repede decât aşteptările, creşterea reducându-se la jumătate dintr-o dată, companiile redevin prudente, investiţiile stagnează din cauza tensiunilor de pe piaţa muncii, iar guvernul PSD încearcă să ridice moralul printr-o nouă creştere salarială peste noapte

Sezonul de iarnă se anunţă rece: Economia scade mult mai repede decât aşteptările, creşterea reducându-se la jumătate dintr-o dată, companiile redevin prudente, investiţiile stagnează din cauza tensiunilor de pe piaţa muncii, iar guvernul PSD încearcă să ridice moralul printr-o nouă creştere salarială peste noapte

Autor: Cristian Hostiuc

21 oct 2018 6206

Economia României, care anul trecut era în fruntea Europei, a scăzut dintr-o dată, mult mai repede şi mai mult decât aştepările.

Andrei Rădulescu, de la Banca Transilvania, unul dintre analiştii optimişti din piaţă, a tăiat creşterea economică din acest an la jumătate, noua ţintă pe care a pus-o în raport fdiind de 3,9%.

Anul trecut, economia României a crescut cu 7,3%.

Unicredit a redus creşterea economică la 3,7%, iar ultimul raport nu este chiar cel mai optimist. “Riscurile politice şi fiscale, plus recolta modestă şi problemele economiei europene vor încetini creşterea PIB din România la 3,7% în 2018. Anul viitor, pe fondul înnăspririi condiţiilor financiare, al spaţiului limitat pentru stimuli fiscali şi al creşterii mai lente al veniturilor populaţiei, creşterea economică se va reduce în continuare, până la 3,3%.”

Unicredit Bank: Riscurile politice şi fiscale, plus recolta modestă şi problemele economiei europene, vor încetini creşterea PIB din România la 3,7% în 2018 şi 3,3% în 2019

 

Guvernul PSD investeşte mai mult în achiziţii de armament decât în infrastructură, ceea ce înseamnă că economia nu are în spate un motor.

Creşterea dobânzilor, lipsa forţei de muncă - ceea ce face ca investiţiile să fie stopate sau amânate - duc de asemenea la încetinirea creşterii economice.  

La ultimul Consiliu de Administraţie, conform minutei, BNR remarcă diminuarea puternică a ritmului de creştere a economiei faţă de anul trecut. Contribuţia formării brute de capital fix (investiţiile) a redevenit negativă pe fondul noii contracţii în termeni anuali suferite de această componentă, după trei trimestre consecutive de creştere, spune BNR. “Evoluţia este preocupantă din perspectiva potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu.”

În timp ce economia a încetinit destul de puternic, deficitul comercial, diferenţa dintre exporturi şi importuri a crescut, consumul mergând la turaţie maximă. La 8 luni, România are un deficit de 9 miliarde de euro - cu peste 1,5 miliarde faţă de anul trecut - (exporturile au fost de 45 de miliarde de euro, iar importurile de 54 de miliarde de euro)  care trebuie plătit de undeva, şi mai ales corectat. La un moment dat, acest deficit comercial trebuie readus în capacitatea de plată a economiei, iar această ajustare va fi făcută prin curs, prin creşteri de taxe sau prin scăderea veniturilor. Exporturile de servicii (noroc de transportatori şi IT-işti) de 10 miliarde de euro la importuri de 6 miliarde de euro acoperă parţial acest deficit comercial.

Deficitul comercial a crescut la opt luni cu 14%. Încrederea consumatorilor în economie creşte, dar accentuează deficitele. Ce e rău în asta?

Creşterea inflaţiei, care a dus la creşterea dobânzilor întâi pe piaţa interbancară şi apoi de către BNR, începe să se simtă în piaţă. Chiar dacă în valoare nominală această creştere a ROBOR de la 0,6% la 3,2% nu pare mult, unda de şoc este deja prezentă în piaţă.

Chiar dacă BNR a lăsat să se înţeleagă că nu va mai creşte dobânda de referinţă, care este la 2,5%, piaţa nu crede că dobânzile vor rămâne la nivelul la care sunt acum pe piaţa interbancară.

BNR face eforturi pentru a arăta că nu vrea ca dobânzile pe interbancar să treacă peste 3,5%, dar lumea nu crede acest lucru. Parcă toţi cred că dobânzile vor urca până la nivelul de 5%, cât a ajuns rata inflaţiei.

Mai mult decât atât, plafonarea gradului de îndatorare în acordarea creditelor pentru persoanele fizice alimentează acest sentiment din piaţă.

BNR parcă a fost în contratimp, a venit cu această limitare exact când lumea avea semne de întrebare.

BNR îndeamnă băncile să dea mai multe credite companiilor, dar întrebarea bancherilor este unde sunt acele firme bancabile care au nevoie de împrumuturi, având în vedere că IMM-urile se finanţează din bani proprii sau din credite furnizor, iar multinaţionalele fie nu au nevoie de bani, fie iau credite intragrup.

Vânzările de apartamente au scăzut în septembrie cu 26% faţă de anul trecut, potrivit datelor de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliare.

Se îngroaşă gluma. În august şi septembrie cădere de 30% a vânzărilor de locuinţe în toată ţara. În Bucureşti vânzările s-au înjumătăţit luna trecută

În Bucureşti, cea mai importantă piaţă, numărul tranzacţiilor a scăzut în septembrie cu 50% faţă de septembrie 2017.

În Cluj, a doua piaţă după Bucureşti, unde preţurile au crescut mai mult decât în capitală, în septembrie s-au tranzacţionat sub 600 de imobile faţă de 1.300, anul trecut.

Această limitare a gradului de îndatorare va încetini şi mai mult vânzările, iar multe proiecte rezidenţiale care acum se construiesc s-ar putea să rămână semigoale.

Ultimele licitaţii arată că statul are o nevoie din ce în ce mai ridicată de bani, chiar dacă plăteşte dobânzi mai mari. Dacă în 2016 statul se împrumuta la 10 ani cu o dobândă de 3,3%, în 2017 cu 3,9%, acum a ajuns să plătească 5%.

BNR a ţinut cursul în echilibru la 4,66 lei pentru un euro, dar piaţa nu crede că finalul de an va fi tot aici, mai ales dacă importurile vor continua să crească. Este de ajuns ca euro să crească la 4,7 lei pentru ca piaţa să fie nervoasă din nou, iar lumea să-şi pună întrebări.

Vine sau nu criza?

În ciuda faptului că poziţia României din 2018 este mai bună decât cea de acum 10 ani, toată lumea a rămas pe creier cu ideea că la un moment dat va veni din nou criza, la fel ca în 2008, când a lovit România în plin. Iar fiecare încearcă să se apere cum poate.

Guvernul PSD se confruntă cu această înjumătăţire a creşterii economice faţă de 2017, iar previziunile optimiste încep să se spulbere.

Probabil pentru a revitaliza puţin economia, guvernul a venit cu această creştere de la 1 noiembrie a salariului minim, adică un plus de 8% pentru 1,5 milioane de salariaţi.

De asemenea, guvernul a venit cu o creştere a salariului minim pentru cei cu studii superioare sau pentru cei care au minim 15 ani vechime cu 20%, măsură care se adresează la 1 milion de angajaţi.

Crăciunul vine mai devreme. Măsură şoc pentru întreaga economie: salariul minim creşte cu 20% pentru 1 milion de angajaţi

Cum va digera economia această creştere de la 1 noiembrie vom vedea la începutul anului viitor, când petrecerile se vor termina, iar businessul se va confrunta cu răceala iernii.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6586
Diferență: -0,0043
Ieri: 4.6588
Azi: 4.1342
Diferență: 0,6794
Ieri: 4.1063
Azi: 5.3120
Diferență: -0,6025
Ieri: 5.3442
Azi: 4.0964
Diferență: 0,4044
Ieri: 4.0799