În ultimii cinci ani, pieţele emergente au înregistrat schimbări semnificative şi o dezvoltare puternică, devenind centre de putere economică şi stimulând dezvoltarea globală. Cu toate acestea, schimbările din zona de reglementare şi intensificarea luptei anticorupţie modifică perspectivele legate de riscuri. Iar organizaţiile trebuie să aibă în vedere aceste provocări: deşi pieţele emergente sunt foarte promiţătoare şi oferă oportunităţi din abundenţă, riscurile tot mai prezente legate de fraudă, mită şi corupţie rămân potenţiale obstacole în calea creşterii lor.
Mita şi practicile corupte sunt percepute ca fiind mai răspândite în pieţele emergente
Conform studiului EY care sondează percepţia privind situaţiile de fraudă în pieţele emergente, printre care şi România, 42% consideră că frauda şi corupţia reprezintă unele dintre cele mai mari riscuri pentru afacerile lor, faţă de 29% dintre respondenţii de pe pieţele dezvoltate. Peste 52% dintre participanţii chestionaţi consideră că practicile legate de corupţie sunt mai răspândite pe pieţele emergente, unde se produc pe scară largă, comparativ cu 20% pe pieţele dezvoltate.
Comparativ cu datele din ediţia din 2012, nivelurile percepute de mită şi corupţie pe pieţele emergente s-au dublat faţă de cele de pe pieţele dezvoltate. Având în vedere creşterea nivelului de reglementare, eforturile de punere în aplicare şi de respectare a conformităţii pe pieţele emergente, este îngrigorător faptul că acest decalaj nu s-a redus.
16% dintre respondenţii de pe pieţele emergente au recunoscut că "a da mită este o practică obişnuită pentru a câştiga contracte". În acest context, sondajul constată că există multe situaţii în care organizaţiile, angajaţii sau reprezentanţii consideră necesară o anumită formă de stimulare pentru o terţă parte pentru a garanta supravieţuirea companiei. Activităţile cu risc ridicat includ obţinerea de licenţe, achiziţiile, facturarea, plăţile pentru materiale şi consumabile. O mită poate varia, de exemplu, de la o mică sumă de bani pentru a facilita eliberarea mărfurilor din vamă, până la sute de mii de USD pentru a câştiga o licitaţie publică pentru un proiect important de infrastructură.
Riscul de urmărire penală pentru companie trece dincolo de activitatea propriilor angajaţi legată de activitatea de corupţie în relaţia cu reprezentanţii terţelor părţi, extinzându-se asupra distribuitorilor, agenţilor sau partenerilor.
Mai mult, raportul EY arată că sunt încă mulţi directori care cred că este acceptabilă acordarea de plăţi în numerar în schimbul unor avantaje comerciale. 19% dintre respondenţii din pieţele emergente au considerat că acest lucru ar putea fi justificat, comparativ cu doar 6% pe pieţele dezvoltate.
În multe ţări, tradiţiile culturale, cum ar fi mesele, oferirea de cadouri şi divertisment de calitate sunt considerate a fi parte integrantă a relaţiilor de business. Cu toate acestea, astfel de practici au devenit mult mai puţin obişnuite în ultimii ani, în special în pieţele dezvoltate. În pieţele emergente, încercarea de a obţine un avantaj comercial prin oferirea unor astfel de dovezi de ospitalitate înainte de a încheia o afacere sau un contract important, pun companiile şi pe directorii acestora sub riscul potenţial de a fi consideraţi responsabili de dare de mită în temeiul legislaţiei anticorupţie în vigoare.
Studiul identifică şi o serie de factori economici care pot determina situaţii de fraudă. În majoritatea pieţelor emergente, există o diferenţă semnificativă între veniturile angajaţilor din sectorul privat şi ale celor din sectorul public, iar tentaţia celor din sectorul public de a dobândi un câştig personal poate fi mult mai mare.
Impactul schimbării legislaţiei
În general, directorii de corporaţii din pieţele emergente afirmă că au văzut doar o uşoară îmbunătăţire a mediului de afaceri în privinţa fraudei şi corupţiei în ultimii patru ani. În unele ţări au avut loc schimbări semnificative de percepţie legate de practicile de fraudă şi corupţie. De exemplu, în România această percepţie a scăzut de la 46% la 34%, iar în India de la 67% la 40%.
Prin urmare, un demers important pe care companiile multinaţionale care operează pe pieţele emergente trebuie să-l susţină este asimilarea şi aplicarea mai riguroasă a legislaţiei locale anticorupţie în procedurile interne şi externe.
Din punct de vedere juridic, majoritatea ţărilor, inclusiv multe din pieţele emergente, au politici anti-corupţie înglobate în legislaţia lor de mulţi ani şi le aplică din ce în ce mai riguros. O parte au semnat Convenţia ONU împotriva corupţiei şi multe au semnat, de asemenea, Convenţia anti-corupţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Reducerea diferenţei dintre intenţii şi comportament
Într-un mediu din ce în ce mai competitiv, în care suntem martorii folosirii tehnologiei ca facilitator al conduitei imorale, rolul managementului devine vital în redefinirea agendei legate de etică şi în actualizare programelor de conformitate pe baza analizei datelor, pentru a minimiza erorile de integritate. Astfel încât, tehnologia să fie utilizată în detectarea şi preîntâmpinarea faptelor ilicite.
În acelaşi timp, companiile trebuie să se asigure că au implementat proceduri de raportare adecvate, inclusiv mecanisme de semnalare a neregulilor care să sprijine procesul de recepţionare a acuzaţiilor de fraudă din partea angajaţilor şi a altor terţi.
În concluzie, deşi statele au introdus în legislaţia lor din ce în ce mai multe prevederi anticorupţie, iar organizaţiile investesc mai mult în programele lor de conformitate, lupta nu s-a încheiat.
