Opinii

Guvernul are bani pentru Elena Udrea, dar pentru micii intreprinzatori nu

Guvernul are bani pentru Elena Udrea, dar pentru micii intreprinzatori nu
13.04.2009, 00:00 32
Finantele sustin ca impozitarea minima a companiilor, indiferent de profit, va diminua evaziunea fiscala, dar instrumentul cel mai bun de majorare a impozitelor este de fapt impulsionarea de a declara cheltuielile, nu veniturile.
Iar declararea cheltuielilor din propria vointa nu are loc decat daca contribuabilul castiga ceva din asta - adica daca suma pe care o plateste este deductibila din impozitul pe venit sau pe profit.
Numai ca cea mai mare schimbare a fiscalitatii de la introducerea cotei unice incoace, adoptata sambata de Guvern prin ordonanta de urgenta, nu contine nimic despre deductibilitate.
In fata Fiscului, cel mai usor se ascund veniturile. Zidarul, bona, doctorul, profesorul, barmanul, proprietarul de pensiune pot castiga fara chitante. Insa cei care ii platesc, daca sunt cu adevarat impulsionati sa le ceara chitante si bon fiscal, vor fi cei mai buni inspectori fiscali - ei le vor scoate veniturile la suprafata.
Din acest punct de vedere, se poate afirma ca plata salariilor pe microintreprindere a adus poate la fel de multi bani la buget pe cat este acuzata ca ar fi dus la evaziune.
Stau marturie chitantele si bonurile fiscale cerute macar si numai restaurantelor, care le-au majorat acestora cifra de afaceri din registre, deci platile catre stat.
Cu statisticile in fata, probabil ca la Bucuresti se vede ca zeci de mii de firme nu platesc impozit pe profit. Dar in aceleasi statistici nu se vad din pacate si celelalte venituri incasate la buget din contributii sociale sau TVA. Ce scapa din vedere Finantele este ca sistemul este dinamic - azi functioneaza aceste firme, maine poate nu. Este posibil ca cine este acum pe pierderi maine sa nu mai fie deloc.
Fostul guvernator al Rezervelor Federale din SUA, Alan Greenspan, povesteste in memoriile sale o intalnire cu seful planificarii din Rusia inainte de '89. Iata, i-a spus acesta, aici sunt intrarile in sistem, aici iesirile, aratandu-i un grafic imens. Greenspan l-a intrebat: dar cum administrati dinamismul economiei - faptul ca pana sa transforme factorul X in productia Y conditiile de piata se pot schimba atat de mult incat sa devina nerentabila? Planificatorul-sef a ridicat din umeri. Nu-si pusese nimeni problema.
Cea mai mare problema cu actualul impozit forfetar este ca loveste in visul fiecaruia de a fi incorporated, de a transforma potentialul unei idei, a unui gand, in realitate.
Orice angajat, cand trece pe langa un restaurant, o cafenea sau chiar o covrigarie, se gandeste - intr-o zi o sa am si eu o afacere, o sa devin independent, nu o sa mai stau la cheremul nimanui.
Prin aceste taxe este practic sufocat accesul spre a fi „incorporated" a unor viitori intreprinzatori care pot deveni peste 10-15 ani creatori de mii de locuri de munca.
Mari oameni de afaceri din Romania, cu afaceri de zeci si sute de milioane de euro acum, au plecat de la un chiosc.
Cristim, Mobexpert, City Grill au fost fondate de oameni pentru care in banii de atunci cei 500, 1.000 sau 10.000 de euro pe care trebuie sa ii plateasca acum un mic intreprinzator pe pierderi ar fi fost piedica care i-ar fi tinut departe de business.
Si toate acestea pentru ce, pentru incasari de 350 de milioane de lei, adica mai putin de 100 de milioane de euro?
Numai prin neinfiintarea Ministerului Turismului, ale carui foloase sunt iluzorii, mai ales in conditiile in care este condus de un novice in domeniu si a fost creat evident „cu dedicatie" pentru Elena Udrea, Guvernul ar fi economisit 397 de milioane de lei, adica mai mult decat cauta sa incaseze la buget prin aceste taxe.
Adica faci Minister al Turismului, infiintand 229 de posturi in plus la buget, si ceri, in compensatie probabil, de la restaurante, baruri si hoteluri sa plateasca noi impozite practic pentru a sustine chiar aceste cheltuieli?
Un castig al ultimilor patru ani, care au schimbat fundamental economia prin volumul de investitii atrase din strainatate si cresterea puterii de cumparare a populatiei, a fost ca o multime de romani au capatat curajul de a se lansa in business.
O statistica relevanta in acest sens este cea a magazinelor alimentare medii, asa-numitele magazine de cartier. Conform companiei de cercetari de piata AC Nielsen, intre septembrie 2004 si septembrie 2008 numarul de magazine alimentare medii, cu suprafete de 20-40 mp, a crescut de la 20.000 la 30.000, acestea reprezentand acum o treime din numarul total de magazine de bunuri de larg consum.
Loveste in acesti intreprinzatori si lovesti in tesatura cea mai slaba, dar si cea mai intinsa a economiei.
 
Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF

 

AFACERI DE LA ZERO