Guvernul mizează pe venituri la bugetul consolidat al statului de 35% din PIB în 2023, în condiţiile în care niciodată în ultimii 20 de ani ponderea nu a depăşit 32% din PIB iar întrebarea este la cât se va duce deficitul bugetar dacă nu iese pariul şi dacă se va găsi finanţare pe pieţe pentru a-l acoperi.
Mai ales dacă economia nu va avea evoluţia aşteptată de plus 2,8% la anul astfel încât să atingă o valoare nominală a PIB de 1.550 de miliarde de lei cât este preconizat.
Inflaţia va avea rolul său pozitiv în evoluţia veniturilor bugetare, în condiţiile în care TVA-ul şi accizele se hrănesc din creşterea preţurilor. Însă la primul semn de slăbiciune a veniturilor, cheltuielile fiind rigide în mare parte, constituite în principal din salarii şi pensii, imediat pieţele financiare vor reacţiona în sens negativ şi vor taxa Finanţele cu dobânzi şi mai mari decât cele de acum.
În 2022, veniturile au crescut permanent mai repede decât cheltuielile şi cel puţin până la octombrie, de când sunt ultimele raportări, deficitul bugetar a fost sub control, chiar mai mic decât cel preconizat la începutul anului.
În mod sigur directorii ANAF au prin sertare teancuri întregi de propuneri de diverse impozite şi taxe care ar putea fi introduse sau ar putea creşte – este de mirare ca în 2022 chiar s-au abţinut în mare parte. Orice declin la venituri îi va face sa umble la sertarul cu surprize pe directorii din ANAF şi Ministerul de Finanţe.
Este de fapt „modus operandi” de decade. În loc să administreze mai bine, să colecteze mai mult pe o structură constantă de impozite, taxe şi contribuţii sociale, Finanţele preferă să vină frecvent cu modificări la modificări de norme şi legislaţie.
În context, deşi s-a vorbit ani de zile de necesitatea digitalizării ANAF, iată că acum, după ce una din cele mai importante componente, şi anume conectarea caselor de marcat fiscale în timp real la serverul ANAF, s-a făcut, rezultatele sunt trecute sub tăcere.
S-a amânat conectarea de cel puţin cinci ori timp de aproape 10 ani, au fost date ordonanţe de urgenţă peste ordonanţe, retailerii au cumpărat 600.000 de case noi de marcat capabile „să vorbească” online cu Fiscul. Şi toate astea pentru ce? Unde sunt rezultatele?
2022 este primul an din care casele de marcat din toată ţara, de la contribuabilii foarte mari, mijlocii sau mici raportează live către ANAF încasările.
Practic, pe tabloul de bord de la ANAF, dacă există aşa ceva, se poate vedea în fiecare zi şi cât rulează cea mai bună casă de marcat ca şi vânzări zilnice de la Carrefour-ul din spatele magazinului Unirea din Bucureşti de exemplu, şi cât vinde chioşcul de la parterul ultimului bloc din Pantelimon.
Şi câte bonuri fiscale de peste 10.000 de lei a avut clubul Loft de pe bulevardul Iancu de Hunedoara din Capitală de Crăciun, şi câţi bani a făcut tarabagiul din piaţa Pucheni din Ferentari, şi cât încasează duminica un magazin sătesc cu produse locale din Munţii Apuseni.
Datele sunt fabuloase şi pe baza lor poţi descrie toată economia României, nu numai să vezi cine nu bate vânzările pe casa de marcat ca să nu plătească TVA şi impozit pe profit. Ar trebui de fapt publicate zilnic de către ANAF, aşa cum anunţă BNR Robor-ul sau volumul tranzacţiilor valutare.
Poţi vedea în aceste date diferenţa de putere de cumpărare nu numai între judeţe şi oraşe, dar şi între cartiere. Sunt judeţe unde numărul de angajaţi sau salariul mediu pe hârtie arată prost, dar vânzările din comerţ arată o putere de business mai mare decât statisticile. De unde vin banii de cumpărături dacă nu din salarii? Dacă există un antreprenoriat mic neînregistrat, ce soluţii sunt pentru a-l determina să se înregistreze, să devină parte a mecanismului economic? Ce avantaje poate primi un mic antreprenor pentru a-şi declara afacerea?
Toate aceste analize se pot face dacă datele sunt puse împreună, dacă se fac corelaţii statistice şi de pe urma lor se apasă o pârhie sau alta pentru rezultate mai bune. Nu vii cu noi taxe de prin sertare ca să ai venituri mai mari la buget, ci îmbunătăţeşti colectarea. Extragi informaţie din bazele de date pe care le ai la dispoziţie şi acţionezi aşa încât contribuabilul nici să nu simtă că plăteşte mai mult.
Deocamdată însă, TVA-ul, care constituie un sfert din veniturile bugetului consolidat, a crescut doar cu 3% în octombrie 2022 faţă de anul anterior. Unde este digitalizarea, unde sunt efectele conectării caselor de marcat la ANAF, unde sunt efectele SAF-T, altă componentă a digitalizării prin care firmele încarcă inclusiv facturile în serverele ANAF? Dacă e digitalizare, nu mai umblaţi la sertarele cu taxe!
