Poate mulţi se întreabă ce facem noi la aceste conferinţe şi de ce sunt importante şi îmi amintesc că în urmă cu câţiva ani am discutat foarte mult despre prosumatori şi despre această idee să-ţi produci singur energia şi era o rara avis, discutam teoretic, ne întrebam dacă se poate cu adevărat să vedem aceste comunităţi de energie, aceste cooperative, să-ţi produci tu energia, şi iată că am ajuns la sute de mii de prosumatori.
Suntem astăzi într-o nouă paradigmă. Deci vă rog să ţineţi cont că ceea ce discutăm astăzi se va împlini peste 5-10 ani şi România progresează enorm.
Ziarul Financiar a apărut în 1998, a fost şi este un promotor al economiei de piaţă, al libertăţii economice, al privatizării şi al administrării eficiente a resurselor.
Iată ce scria Ziarul Financiar în 19 mai 1999 (slide 2): Radu Berceanu, în acel moment era ministrul economiei, spunea că Romgaz, Conel şi Petrom nu trebuie privatizate simultan. Conel s-a spart si s-a privatizat parţial, Romgaz e pe Bursă, Petrom a fost luat de austrieci. Până la urmă, aşa cum a fost, suntem într-o paradigmă bună, dar puteam fi şi mai bine decât atât.
V-am arătat acest articol din 1999 ca să arat că acest drum spre modernitate se face cu chin, nu vine de la sine, trebuie să luptăm pentru acest drum al dezvoltării prin economie de piaţă şi libertate economică. Noi scriam în ZF sute de articole pentru privatizare în anii când erau foarte mulţi duşmani ai privatizării.
Dar să ajungem la subiectul conferinţei. Unde suntem astăzi din punctul de vedere al producţiei şi al consumului de energie? (slide 3) Suntem importator net, din păcate. Gazul şi-a redus puterea netă instalată la jumătate. Cărbunele, printr-o politică asumată, dar la gaz suntem în scădere când vorbim de producţia de energie electrică. Deci pe undeva privatizările şi liberalizarea nu şi-au atins ţinta în energie deocamdată dacă suntem în continuare importatori.
Din 2012, de când facem această conferinţă, şi până astăzi, putem vedea evoluţia puterii nete pe cărbuni, evoluţia puterii nete pe gaz (slide 4). Aceste grafice să ştiţi că sunt luate din fluxul de grafice şi tabele secţiunea Energie din ZF Corporate. Şi vă invit să vedeţi cât este de simplu să lucraţi cu acestea. Sunt fluxuri separate pe ZF Corporate pe fiecare din pieţele României, pe care le puteţi folosi în prezentări.
Revenim la gaze şi cum putem face ca gazele din Marea Neagră să aducă prosperitate României. Unde suntem? (slide 5) România are această binecuvântare să aibă gaze, producem cam 10 miliarde de metri cubi: 1 miliard de metri cubi din Marea Neagră de la Black Sea Oil & Gas, 9 miliarde de metri cubi din resursele onshore, terestre, împărţită producţia cam jumătate-jumătate Romgaz cu OMV Petrom. Uşor importatori, câteodată foarte mult, cum a fost iarna asta, că am avut nevoie. În afară de Norvegia, nimeni nu mai stă atât de bine la gaz ca România.
Dar iată şi evoluţia producţiei de gaz (slide 6), pentru că este important să vedem ce a fost în trecut ca să vedem valoarea din viitor a gazului din Marea Neagră. Din păcate, producţia OMV Petrom a cunoscut o scădere. Acest grafic începe aici, de la
5,3 miliarde de metri cubi în urmă cu 10 ani, s-a dus în 3,2 miliarde de metri cubi. Romgaz a scăzut şi el de la 5,6 la 4,8 miliarde de metri cubi. Acestea sunt onshore. Cele două companii îşi împart terestru exploatarea zăcămintelor de gaze din România.
Ce vom face cu gazul din Marea Neagră? De ce avem nevoie de el? (slide 7). Avem trei direcţii: avem gospodării, avem producţie de electricitate din gaz metan, ceea ce face Romgaz la Iernut şi alte proiecte, şi avem, cel mai important, valoarea adăugată care trebuie pusă peste gaz. Adică îngrăşăminte, producţie de medicamente, producţie alimentară şi producţie chimică.
Cum stăm la locuinţe? România din gaze naturale are o pondere de 32% în sursele de încălzire la nivelul populaţiei şi 52% biomasă, adică lemne, într-un limbaj neacademic. Franţa are 34% pe biomasă, s-ar putea ca nici în România să nu coborâm spre un 10-20% la lemne, pentru că România nu este Ungaria, unde densitatea populaţiei e mai mare.
Ungaria are o producţie de gaze de 2 miliarde de metri cubi pe an şi consum de 9 mld. mc pe an, totuşi 84% din locuinţe sunt conectate la reţea. Deci sunt pe mare deficit, dar casele lor sunt conectate la gaz. Turcia, care a găsit gaz şi în Marea Neagră lângă noi, vrea ca 100% din locuinţe să fie conectate, pentru că la ei e o problemă mare cu frigul prin Podişul Anatoliei, să se încălzească cu gaz. Vă atrag atenţia la Polonia. În Polonia 40% din locuinţe se încălzesc cu cărbuni.
Am vorbit de locuinţe, acum trebuie să vorbim de cogenerare şi energie electrică. Putem vedea în tabel noi capacităţi de producţie de energie şi cogenerare pe bază de gaz. (slide 8).
Cum vede OMV Petrom cererea pentru gaz? (slide 9) Ei spun că azi suntem la un consum de 121 TWh în România şi vom ajunge la un consum de doar 145 TWh în 2030 şi în 2045 o să scadă la 130 TWh. Mă îndoiesc că va creşte doar atât şi vă arăt şi de ce.
Iar tot estimarea austriecilor pentru cererea naţională de energie din România este să crească de la 60 TWh azi la doar 66 TWh în 2030. Doar 10%? Noi vrem să ne dublăm PIB-ul. Noi de aici plecăm. Suntem în 2025 la 400 de miliarde de euro PIB, vrem 800 de miliarde în 2035. Putem să ne dublăm PIB-ul doar cu o creştere de 10% a consumului de energie? Nu cred. Ar fi foarte bine pentru mediu, dar nu cred. Cred că ar trebui să reevaluăm aceste chestiuni. Deci vom avea nevoie de mai mult gaz decât cei 10 mld. mc consumaţi acum pe an. Vom avea nevoie de 15-20 mld. mc pe an de gaz.
Am pornit de la întrebarea cum facem ca gazul din Marea Neagră să aducă prosperitate României. Iată, acesta e PIB-ul, asta e harta de azi, cu sume rotunjite. (slide 10) Ce înseamnă intensitatea industrială: ca să ai PIB de 4.000 de miliarde la o populaţie de 80 de milioane şi suprafaţă de 350.000 km pătraţi, cât are Germania, că lumea nu îşi dă seama care e problema Germaniei, că sunt foarte mulţi pe spaţiu mic, istoric vorbind. De-asta au venit pe la noi, s-au dus pe la ruşi şi aşa mai departe. Acesta e un fapt istoric si geografic, nu poate fi contestat.
Lungimea reţelei de gaz în Germania este 500.000 km. Au o populaţie de patru ori mai mare ca a noastră, o suprafaţă de 1,5 ori mai mare ca a noastră şi au lungimea reţelei de 10 ori mai mare. Normal că salariul mediu net în Germania este 3.000 de euro faţă de 1.000 de euro în România. Pentru că au investiţii şi producţie. Consum de gaz 75 de miliarde de metri cubi, comparativ cu 10 miliarde de metri cubi la noi, deci aici vorbim de industrie, prosperitate şi locuri de muncă. Populaţia e de 4 ori mai mare, dar consumul de gaze e de 8 ori mai mare. Pentru că au cea mai puternică industrie din Europa.
De aici vine puterea unei ţări. Uitaţi-vă la comparaţia România-Ungaria. Ungaria are exporturi de 150 de miliarde de euro la PIB de 200 de miliarde de euro şi România are exporturi de 100 de miliarde de euro la PIB de 400 de miliarde de euro. Normal că au aceste exporturi dacă au 100.000 de kilometri de conducte, dublu faţă de noi, la o suprafaţă de două ori mai mică şi la o populaţie de două ori mai mică şi la o producţie de 2 miliarde de metri cubi şi consum de 9 miliarde de metri cubi. Pur şi simplu şi Ungaria are investiţii şi producţie mult mai mult decât România. De asta satele din Ungaria sunt peste cele din România. Că locuitorii au fabrici unde să lucreze.
Cum poţi să te dezvolţi ca economie fără consum de gaz? Nu ai cum. Croissante sau orice vreţi nu se fac fără gaz. Drill baby drill, spune noul nostru prieten de peste Atlantic şi ne încadrăm aici.
Cum facem să ducem salariul net de la 1.000 de euro net la 2.000 de euro net în 2035? Facem conducte de gaz, facem industrie şi facem consum. Aceasta este calea.
Şi încă o idee. (slide 11) Se spune că avem deja destul gaz. Nu vom avea. Noi consumăm astăzi 10 miliarde de metri cubi. Eu spun că atunci când vine gazul din Marea Neagră maximizăm consumul din Marea Neagră, pentru că acolo când ai dat cep trebuie să îl consumi, nu ai ce să faci. În schimb, rezervele de gaz terestre, cum sunt cele de la Caragele din Buzău, rezervele onshore, le pui la buzunar. Micşorăm consumul terestru la 1 mld. mc pe an faţă de 9 mld mc acum şi îl înlocuim cu cel din Marea Neagră. După 2027.
Consumăm tot din Marea Neagră 20 de ani şi apoi revenim la consumul terestru, că Marea Neagră se termină în 20 de ani. De-asta e important să consumăm în România gazul din Marea Neagră, ca să lăsăm şi peste 40 de ani copiilor, nepoţilor noştri să mai aibă ceva.
În 2027 vom avea gazul din Marea Neagră. 2027 va fi un an magistral pentru România. Vom trece munţii cu autostrada la Sibiu-Piteşti în 2027, vedeţi cârtiţele că sapă, şi gazul din Marea Neagră. Şi tot gazul din Marea Neagră îl ia România şi îl consumă şi închide tot terestru ca să lase pentru generaţiile viitoare. Âsta este planul României.
De ce facem toate astea? Pentru noi şi generaţiile viitoare. Răspunsul la întrebarea cum facem astfel încât gazul din Marea Neagră să aducă prosperitate României este prin inteligenţă. Trebuie să vedem unde găsim cele mai bune idei şi cele mai bune minţi, cele mai bune măsuri astfel încât să punem inteligenţă peste resursele României.
Prezentare Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF, în cadrul ZF Power Summit 2025
