Datele arată că dacă se menţine creşterea încasărilor de pe primele patru luni la nivelul întregului an şi continuă stricta supraveghere a creşterilor salariale, deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,5% din PIB. În plus, cu o eventuală reducere a cheltuielilor de investiţii – de exemplu amânarea pentru anii următori a finanţării stadioanelor şi a altor obiective care nu au efect de antrenare în economie – se poate ajunge chiar la o reducere a deficitului de până la 7% din PIB.
Care este argumentaţia?
Pe primele patru luni din 2025 veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 9%, iar dacă această creştere va continua pe tot anul 2025, vom avea venituri totale de 627 miliarde de lei, ceea ce, la un PIB estimat de 1894 miliarde lei, ar însemna 33% din PIB, faţă de 32,5% din PIB anul trecut. Sumele suplimentare provin din eliminarea facilităţilor fiscale. (Vezi tabel 1)
Pe ce se bazează această creştere de 9% a veniturilor la patru luni care poate fi extrapolată pe tot anul?
În topul veniturilor suplimentare la buget sunt încasările din impozitul pe venit, care au avut un plus de 26% pe primele patru luni şi o să îşi continue creşterea. Banii suplimentari vin aici atât din eliminarea facilităţilor pentru IT, constructori şi industria alimentară cât şi din neaşteptata creştere a numărului de angajaţi din economie, cu 40.000 între decembrie 2024 şi martie 2025, până la un record de 5,18 milioane.
Şi accizele au mers foarte bine, cu un plus de 33%, până la 46 miliarde lei pe primele patru luni, ca urmare a creşterii acestora. Deci economia este elastică, cum spun economiştii, măsurile au avut rezultatele scontate.
TVA merge prost însă, cu o creştere de doar 1%, la un comerţ pe un plus de doar 2,5% pe primele luni ale anului. Deci cu tot cu inflaţia de 5%, încasările din TVA scad în termeni reali. Ce face cutia neagră ANAF, de unde niciodată nu vin explicaţii sau unde nu se fac niciodată conferinţe de presă? Unde e digitalizarea? Am putea estima măcar 5% creştere de încasări din TVA pe tot anul, după revenirea încrederii în economie şi în viitor? Ar trebui, dar nu luăm în calcul. Mergem pe aceleaşi date pe tot anul.
Contribuţiile de asigurări, pilonul principal al veniturilor bugetului consolidat, vor păstra cel mai probabil ritmul de plus 10% de pe primele patru luni şi vor ajunge la aproape 209 miliarde lei, adică o treime din totalul bugetului general consolidat.
Pentru partea de cheltuieli presupunem o evoluţie similară cu cea de pe primele patru luni, de plus 7%, adică sub creşterea de 9% a veniturilor. Aceasta înseamnă cheltuieli totale ale bugetului general consolidat de 778 miliarde lei pe anul 2025.
La capitolul cheltuieli, cele mai mari sunt cu pensiile şi salariile.
Pe primele trei luni cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, şi nu au de ce să crească mai mult pe tot anul 2025. Se poate presupune că vor ajunge la 251 miliarde lei, adică 32% din totalul cheltuielilor bugetare.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 12% pe primele patru luni, dar, atenţie, de abia de acum începe să îşi facă efectul îngheţarea salariilor decisă la începutul anului.
După cum se poate vedea în tabelul 2, dacă nivelul cheltuielilor lunare cu salariile bugetarilor va rămâne la 15 miliarde lei, cât a fost în aprilie 2025, până la sfârşitul anului, cu excepţia lunii decembrie când se presupune că vor fi plătite prime ca anul trecut şi va fi de 17 miliarde lei, atunci cheltuiala totală va fi de 179 miliarde lei, cu doar 8% mai mare faţă de 2024. Aceasta va permite o economie de 9 miliarde lei, adică 0,5% din PIB.
Ca urmare, cheltuielile totale vor fi de 769 miliarde lei. La venituri totale de 627 miliarde lei, deficitul bugetar se duce la 142 miliarde lei, adică 7,5% din PIB.
Există în acest moment discuţii cu Comisia Europeană să accepte în 2025 un deficit de 7,5% din PIB. Dar dacă nu va accepta, încă 0,5% din PIB se va putea obţine din micşorarea cheltuielilor de capital de la nivelul prognozat de 70 miliarde lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior, la 61 miliarde lei. O parte din aceste investiţii ar putea fi trecute pe fonduri europene.
Stadioane de sute de milioane de euro, precum cel de la Constanţa, săli de sport cum este cea de la Tulcea, de 4000 de locuri, mai pot aştepta. Sigur, dacă strângem mai bine TVA, nu mai tăiem 9 miliarde lei de la investiţii, ci mai puţin. Orice creştere cu 1% a TVA faţă de anul trecut ar aduce la buget 1,2 miliarde lei în plus. Dacă am avea o creştere a TVA cu 6% faţă de anul trecut, nu mai tăiem nimic de la investiţii.
Situaţia s-ar îmbunătăţi foarte mult dacă revine încrederea în economie şi consumul îşi dă drumul. Aici un rol esenţial îl vor avea băncile, care vor trebui să accepte, după ani de profituri excepţionale făcute pur şi simplu pentru că le-a suflat în pânze vântul ROBOR-ului.
În 2024 băncile au făcut profituri de 14 miliarde de lei, triple faţă de 2020, când au avut profituri de 5 miliarde lei. În 2021 au avut profituri de 8 miliarde lei, în 2022 de 10 miliarde lei, în 2023 de 14 miliarde lei iar anul trecut tot de 14 miliarde lei.
În aceeaşi perioadă, creşterea economică a frânat de la 5,6% în 2021, la 4,6% în 2022, la 2,4% în 2023, la 0,8% în 2024 şi la 0,2% în T1 2025.
