În pofida creşterilor de taxe, veniturile la buget au fost cu 5 miliarde de lei mai mici decât estimările din proiectul de buget iniţial pentru anul 2025, arată execuţia bugetară publicată ieri de Ministerul de Finanţe, dacă se compară cu bugetul aprobat în Parlament. Iar în pofida austerităţii asumate, cheltuielile au fost mai mari cu 7 miliarde de lei.
Astfel, deşi se prevedeau iniţial venituri de 668 de miliarde de lei, s-au încasat doar 663 de miliarde de lei. Veniturile iniţiale estimate la 668 de miliarde de lei erau construite pe baza unei TVA de 19%, însă iată că nici măcar majorarea TVA de la 1 august de la 19% la 21% plus reaşezarea unor cote reduse de la 9% la 21% şi nici creşterea nivelului accizelor nu au reuşit să ducă veniturile la nivelul prognozat în buget.
Ce înseamnă aceasta?
Înseamnă că bugetul pe 2025 a fost din start un buget prea optimist în ceea ce priveşte veniturile. De altfel, era de aşteptat având în vedere creşterea prognozată de 16% a veniturilor nominale, mult prea mare chiar şi pentru o evoluţie pozitivă a PIB de 2,5%.
Evoluţia PIB fiind doar de 0,9% anul trecut, automat şi veniturile au fost mai mici.
Surprinzător este faptul că scăderea de venituri faţă de cele prognozate nu provine în principal din neîndeplinirea planului la TVA, la accize sau la impozitul pe profit şi pe venit. Neîndeplinirea planului de venituri provine tocmai de la un capitol pe care acum guvernul îl scoate în faţă ca fiind principala sa realizare şi anume: sumele primite de la Uniunea Europeană.
Astfel, la capitolul sume primite de la UE, conform proiecţiei bugetare, era prevăzută o sumă de 88 miliarde de lei, însă execuţia indică doar 76 de miliarde de lei, deci cu 12 miliarde de lei mai puţin. Iar în oglindă, la investiţii, bugetarea era de 150 miliarde de lei şi s-au făcut doar 138 miliarde de lei.
La impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele exprimate iniţial, iar la impozitul pe venit sunt chiar mai mari cu 2 miliarde de lei.
Astfel, Finanţele au strâns din impozitul pe salarii şi venit 59 de miliarde de lei faţă de un estimat de 57 miliarde de lei.
O contribuţie suplimentară consistentă la acest capitol a provenit din încasările din impozitul pe dividende, care au crescut cu 80%, arată Ministerul de Finanţe în nota care însoţeşte execuţia bugetară pe decembrie.
Aceasta înseamnă, comparând cu banii încasaţi în 2024 din acest impozit, de circa 6 miliarde de lei, că în 2025 Finanţele au strâns 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro) din impozit pe dividende plătit de persoane fizice.
Având în vedere o cotă de 10% a impozitului pe dividende pentru 2025, rezultă că acţionarii români persoane fizice au încasat dividende brute de 100 de miliarde de lei (20 de miliarde de euro) în 2025, ceea ce înseamnă circa 5% din PIB.
Acest nivel ridicat al dividendelor atribuite persoanelor fizice din România arată dinamica formării de capital autohton pe piaţa locală.
Pentru comparaţie, masa salarială netă a celor circa 6 milioane de angajaţi din România este la circa 400 de miliarde de lei (80 de miliarde de euro), deci doar de patru ori mai mare.
Încasările din TVA au fost cu 2 miliarde de lei mai mici decât prognoza, în pofida creşterii nivelului TVA în a doua parte a anului de la 19% la 21%.
La accize s-a întâmplat la fel, încasările fiind mai mici cu un miliard de lei faţă de cele din proiecţia iniţială de buget, în pofida creşterii nivelului acestora atât de la 1 ianuarie 2025, cât şi pe parcursul anului.
Contribuţiile de asigurări au fost mai bune cu 2 miliarde de lei decât cele estimate, semn că introducerea contribuţiei de asigurări de sănătate la pensionari şi pentru mamele aflate în concediu de maternitate a fost nejustificată. Contribuţiile de asigurări au fost 208 miliarde lei, faţă de estimări în buget de 206 miliarde lei.
Şi veniturile nefiscale au fost mai bune cu un miliard de lei, guvernul încasând 54 de miliarde de lei.
Ca urmare, pe tot ce înseamnă venituri care nu sunt de la Uniunea Europeană, execuţia per total a fost cu 7 miliarde de lei peste estimările din proiectul iniţial de buget.
Surprinzător, pentru ce declară acum guvernul, că a supraperformat pe fonduri europene, slăbiciunea bugetului pe 2025 tocmai de aici a provenit: şi-a bugetat 88 de miliarde de lei venituri din fonduri europene şi a încasat doar 76 de miliarde de lei, deci cu 12 miliarde de lei mai puţin. Ca urmare, per ansamblu veniturile au fost mai mici cu 5 mld. lei faţă de estimări.
Bineînţeles că, dacă vii să compari cu ce s-a întâmplat în 2024, sunt creşteri, însă oamenii de business compară în primul rând execuţia cu bugetarea pe anul în curs, adică fac o comparaţie cu ceea ce şi-au asumat.
Pe partea de cheltuieli, în pofida declarării unui an de austeritate, începând cu sticla de Pepsi vândută de RA-APPS la suprapreţ în Guvern cu care a venit dl Mihai Jurca, şeful cancelariei premierului, să anunţe revoluţia austerităţii, cheltuielile au fost mai mari cu 7 miliarde de lei faţă de cele estimate.
Iar derapajul a fost tocmai la bunuri şi servicii, care trebuia să se încadreze într-un nivel de 95 miliarde de lei, dar au ajuns să fie de 101 miliarde de lei, cu 6 miliarde de lei mai mult decât bugetarea iniţială.
Doar în decembrie, guvernul a dat frâu liber la cheltuieli cu bunuri şi servicii, pe care a achitat 12 miliarde de lei, faţă de 9 miliarde de lei în decembrie 2024. La salarii în schimb, s-a obţinut în sfârşit în 2025 încadrarea în bugetul iniţial, ba chiar cu 1 miliard de lei mai puţin faţă de proiecţia iniţială. În decembrie, salariile bugetarilor au fost de doar 12 miliarde de lei, faţă de 16 miliarde de lei în decembrie 2024.
Dobânzile au fost subbugetate cu 8 miliarde de lei, adică guvernul a cheltuit 50 mld. lei faţă de 42 mld. lei estimarea iniţială, iar pensiile la rândul lor au fost subbugetate, cheltuiala finală fiind de 251 mld. lei, faţă de 242 mld. lei estimarea iniţială.
Cine a închis ochii la aceste subbugetări evidente – dobânzi şi pensii? Unde este dl Tanzos Barna să explice de ce a semnat cu ochii închişi ca ministru de finanţe acest buget complet nesustenabil? A fost avansat între timp, e vicepremier.
Dar când spui ce performanţă ai făcut că ai adus fonduri europene şi ai investit peste estimări în condiţiile în care ambele sunt mai mici cu 12 miliarde de lei faţă de proiectul de buget iniţial, ce poţi să mai comentezi? Declaraţiile nu costă, doar deficitele.
