Opinii

Spre surprinderea tuturor, economia României a rezistat mult mai bine în această criză. Dacă nu ar fi fost seceta care a adus la scăderea agriculturii cu 30%, economia ar fi fost pe plus în 2020. Acum urmează noul test, reacţia la retragerea facilităţilor fiscale şi reluarea plăţii creditelor la bancă şi către furnizori, în joc fiind peste 100 mld. de lei

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Spre surprinderea tuturor, economia României a rezistat mult mai bine în această criză. Dacă nu ar fi fost seceta care a adus la scăderea agriculturii cu 30%, economia ar fi fost pe plus în 2020. Acum urmează noul test, reacţia la retragerea facilităţilor fiscale şi reluarea plăţii creditelor la bancă şi către furnizori, în joc fiind peste 100 mld. de lei

Autor: Cristian Hostiuc

16.02.2021, 19:35 2008

Conform datelor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, economia României a scăzut în 2020 cu numai 3,9%, un rezultat peste aşteptări în condiţiile în care previziunile economiştilor din martie-aprilie, când a izbuncnit criza Covid şi s-a închis economia, indica o cădere economică de 7-8%, varianta optimistă.

De fapt în T2, când economia a fost închisă,  scăderea a fost de 10,2%.  În T4, economia a crescut cu 5,3% faţă de T3, un rezultat care plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană.

Premierul Florin Cîţu, ministrul de Finanţe din 2020 a fost mai aproape în prognoze de rezultatul economic pe 2020 decât economiştii.

Dacă nu ar fi fost seceta, ceea ce readuce în discuţie necesitatea refacerii sistemului de irigaţii, un poiect de 10 mld. de euro, care a dus la o prăbuşire a producţiei agricole cu 30%, economia ar fi fost chiar pe plus în 2020, ceea ce ar fi fost un rezultat extraordinar. Dar până la urmă rezultatul economic din 2020 arată că economia, companiile şi nu în ultimul rând angajaţii, au fost mult mai bine pregătiţi decât în criza anterioară.

Acest lucru s-a văzut şi prin creşterea cu 16% a economiilor din bănci chiar dacă dobânzile au scăzut cu 30%.

BNR a redus dobânda de referinţă la începutul crizei de la 2,5% la 2%, iar apoi la 1,75%, ceea ce a contribuit la scăderea ratelor la credite şi nu a dus la retragerea economiilor din bănci din cauza dobânzilor tot mai reduse la depozitele bancare.

În T4, economia a crescut susţinut şi rezultatul ar fi fost poate mai bun dacă din noiembrie nu s-ar fi reînchis HORECA şi nu s-ar fi cumpărat în fiecare zi tema revenirii pandemiei.

Conform studiiului Confidex pe T4, realziar de Impetum Group, încrederea managerilor în economia românească a crescut în ultimul trimestru al anului 2020, recuperând o parte din pierderile suferite în T2, la inceputul pandemiei.

Companiile spun că au recuperat jumătate din pierderile înregistrate, iar scăderea cifrei de afaceri este la jumătate faţă de aşteptările definite de la începutul acestei crize.

Bineînţeles că firmele mari, în cea mai mare parte multinaţionale au recuperat mult mai bine şi mai solid, iar companiile mici care sunt aproape 100% româneşti continuă să-şi lingă rănile.

Ceea ce este îmbucurător este faptul că managerii participanţi la studiul Confidex au aşteptări mari de la 2021 şi mizează pe o creştere a afacerilor şi a investiţiilor.

„Managerilor le revine optimistmul şi iau decizii bazate pe realitate, nu pe percepţia riscului.” a menţionat Andrei Cionca, preşedintele Impetum Group.

Ei se aşteaptă ca afacerile şi investiţiile să crească cu 5%, iar numărul de angajaţi cu 2%.

Recuperare integrală a pierderilor este aşteptată pentru vara lui 2022.

Până vor veni datele macroeconomice defalcate pentru T4 şi pe tot anul 2020, se poate estima că revenirea industriei, care are o pondere de 20% din PIB, a contribuit la rezultatul din T4, iar consumul a rămas solid, chiar dacă ar clădi puţin în ultimele săptămâni ale anului.

Pe tot anul 2020, an de criză şi de stat acasă sau de lucrat prin telemuncă, consumul a crescut cu 2,2%, un rezultat remarcabil. La acest lucru au contribuit toate facilităţile fiscale date de Guvern, începând cu şomajul tehnic până la amânarea plâţii ratelor la bancă de persoanle fizice şi de către companii.

Companiile nu au tăiat salariile şi nu au dat oameni afară ca în criza de acum un deceniu, iar statul a menţinut aparatul bugetar şi chiar l-a crescut, acesta ajungând la 1,248 milioane de persoane.

Bineînţeles că acest lucru a avut un cost de 100 mld. de lei, pe care îl vom plăti.

Construcţiile au crescut cu 15,9%, cel mai mare avans  din ultimul deceniu.

Preţurile apartamentelor nu s-au prăbuşit ca în criza anterioară, iar în continuare România rămâne o ţară ieftină din punct de vedere al costului achiziţiei unei locuinţe: 8,2 ani la salariul mediu actual de 3.500 de lei, faţă de 32 de ani în toamna lui 2008.

Datorita infrastructurii de telecomunicaţii şi a vitezei mari de internet, industria de IT cu o pondere de 6% din PIB a crescut în 2020, mai ales că noua modalitate de muncă – telemunca se desfăşoară fără probleme.

Datorită garanţiilor date de stat prin programul IMM Invest,dar şi a celorlalte facilităţi fiscale - amânarea plăţii unor taxe şi impozite, băncile nu s-au retras de tot din creditare ca în criza de acum un deceniu, ceaa ce a contribuit la rezilienţa şi rezistenţa companiilor în această criză.

Binenţeles că această criză nu rămâne cu urmări în indicatorii macroeconomci: deficitul bugetar a fost de 102 mld lei, adică 10,2% din PIB, iar ministerul Finanţelor a trebuit să împrumute aceşti bani de pe piaţa externă şi de pe piaţa internă pentru a asigura finaţarea bugetului, acolo unde plata pensiilor şi taxelor mănânca 90% din veniturile fiscale.

Datoria externă a României (atât a statului, cât şi a sectorului privat) a crescut la 125 de mld. de euro, cu 15 mld. de euro mai mult decât în 2019, cel mai ridicat nivel al datoriilor externe din istorie.

Această creştere cu 15 mld. de euro a venit dintr-o creştere a datoriei externe a statului cu 17 mld. de euro şi o scădere a datoriei private cu 2 mld. de euro.

Datoria publică a României, internă şi externă, se apropie de 500 mld. de lei, adică 50% din PIB ceea ce începe să ridice un semnal de alarmă.

Dacă economia, României a rezistat mult mai bine decât aşteptările analiştilor, acum urmează testul pentru companii şi persoanele fizice când vom vedea cât de rezilienţi sunt când vor trebui să facă faţă reluării plăţii creditelor la bancă şi plăţii taxelor şi impozitelor amânate.

Ca să nu mai vorbim de plăţile către furnizori, această fiind o piaţa mai mare de 3 ori decât piaţa creditelor bancare corporate.

În joc sunt peste 100 mld. de lei adică 50 mld. de lei - creditele amante la plată, 20 mld. de lei – facilităţile fiscale amânate şi aproape 30 mld. de lei- creditele furnizor rostogolite.

Bine că UE îndeamnă statele să nu elimine facilităţile fiscale până când firmele nu sunt pe picioarele lor şi pot să-şi reia plăţile către buget şi către bănci.

 
AFACERI DE LA ZERO