Spania a câştigat EURO 2024 după ce a învins în finală Anglia cu 2-1. Donald Trump a supravieţuit unui atentat şi are drum liber către Casa Albă. Franţa, după rezultatul alegerilor parlamentare a ajuns principala problemă politică a Europei. La Bucureşti, PSD se pregăteşte să îşi desemneze candidatul pentru Palatul Cotroceni, rugându-se de Ciolacu să candideze. Înainte să intrăm în vacanţă, să vedem cum stăm cu economia.
1. Ce nu spune BNR după decizia de a reduce dobânda de referinţă: După un an si jumătate, BNR a redus pentru prima dată dobânda de referinta de la 7% la 6,75%, dar ceea ce nu spune în comunicatul oficial este că nu a început ciclul de reducere a dobânzilor. Adică s-ar putea ca această reducere să fie singura din acest an. Până la finalul anului mai sunt numai două şedinţe de politică monetară. Toată lumea se aşteaptă ca dobânzile să scadă, dar nu vor scădea atât de repede şi atât de mult. Economiile continuă să reziste la acest nivel al dobânzilor, iar creşterea economică pare să fie accelerată, cel puţin în Statele Unite. Chiar dacă inflaţia scade, atâta timp cât economiile continuă să crească cu nivelul actual al dobânzilor, destul de mare, băncile centrale nu vor opera reduceri semnificative. S-ar putea acelaşi lucru să se întâmple şi în România, unde economia a reînceput să crească peste aşteptări.
2. Inflaţia a scăzut în luna iunie la 4,94% de la 5,1% în mai, dar inflaţia la nivel de servicii este foarte mare. Scăderea inflaţiei din luna iunie a fost adusă de creşterea extrem de redusă a inflaţiei alimentare, care are numai o creştere de 1,1% între iunie 2024 şi iunie 2023. Dacă nu ar fi fost plafonările din motive politice inflaţia alimentară ar fi fost mult mai mare, ceea ce ar fi făcut ca inflaţia generală să nu scadă. Creşterile de preţuri la nivel de servicii au fost în iunie de 8,81% faţă de iunie 2023, un nivel ridicat. La nivelul produselor nealimentare, creşterile de preţuri au fost de 6,28%. Avem aceste creşteri de preţuri la servicii şi la produsele nealimentare pentru că creşterea salarială depăşeste rata inflaţiei cu mult, aşa că sunt bani pentru a plăti aceste creşteri de preţuri.
3. Salariul mediu a ajuns în mai la 5.118 lei net, adică 1.030 de euro, iar salariul real are o creştere de 7,2%. Faţă de aprilie, salariul a scăzut cu 1,9% dar faţă de luna mai 2023 creşterea nominală este de 12,7%, iar creşterea reală (creşterea nominală minus rata inflaţiei) a fost 7,2%. Cu o creştere reală a salariului atât de ridicată, mai ales în condiţiile în care cursul valutar este stabil la 4,97 lei/euro, consumul şi preţurile nu pot decât să crească în continuare.
4. Consumul – măsurat prin vânzările cu amănuntul - a crescut în primele 5 luni ale anului cu 8%, revenind la un ritm de creştere extrem de ridicat. Creşterea consumului susţine din nou creşterea alertă a economiei şi a PIB-ului. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, spune că după ultimele date se aşteaptă ca economia să crească cu 3,3% în acest an.
5. Producţia industrială scade şi nu e bine. Din păcate producţia industrială continuă să scadă, ceea ce nu este deloc bine. În mai, producţia industrială are un minus de 11,1%, iar pe componente, la nivelul industriei prelucrătoare avem un minus de 11,5%. În anii anteriori când aveam o creştere ridicată a consumul aveam şi o creştere a industriei, ceea ce nu este cazul acum. Pentru că nu am avut o politică industrială, pentru că nu avem o politică industrială nu putem să compensăm scăderea industriei din Germania, de care suntem dependenţi 100%. Antreprenorii români, companiile româneşti, companiile străine, tot aşteaptă ca guvernul României să facă o politică industrială care să susţină economia României, ceea ce nu se întâmplă nu de un an, ci de decenii. Acest lucru se vede, atunci când suntem dependenţi de alte pieţe.
6. Datoria publică a României a crescut în aprilie la 852,8 miliarde de lei, cu 69,3 miliarde de lei faţă de finalul lui 2023. Este cel mai ridicat nivel al datoriei publice, atât în valoare nominală, cât şi ca procent din PIB, 52,1%. La finalul lui 2019, datoria publică era de 372 miliarde de lei, reprezentând 35% din PIB. În numai patru ani şi patru luni, toate guvernele PSD/PNL au crescut datoria publică cu 129%, în condiţiile în care economia a crescut cu numai 54%. Cheltuielile cu dobânzile au fost în primele 5 luni din acest an de 15,9 miliarde de lei, depăşind impozitul pe profit, care a fost de 10 miliarde de lei. Cheltuielile cu dobâzile vor creşte în continuare mai repede decât creşterea economică şi creşterea încasărilor. Dobânzile la titlurile de stat nu vor scădea atât de uşor pentru că România are un deficit bugetar nesustenabil care nu poate fi corectat atât de uşor.
7. Premierul Ciolacu şi ministrul Finanţelor se jură că TVA-ul nu va creşte. Toate companiile private îşi fac calculele pentru o creştere a TVA după terrminarea alegerilor şi nimeni nu crede declaraţiile premierului şi ale ministrului de Finanţe că nu se va întâmpla acest lucu. Dacă TVA-ul nu va creşte atunci cum se va corecta şi cum va scădea deficitul bugetar, cum se va reduce creşterea datoriei publice, cum se vor reduce cheltuielile cu dobânzile pentru că România a depăşit pragul de alarmă privind nivelul datoriei publice de 50% din PIB.
8. Tranzacţiile imobiliare au crescut cu 16% în primul semestru din 2024, conform datelor firmei de consultanţă imobiliară SVN. Anul trecut tranzacţiile au fost pe minus. În Bucureşti şi Ilfov, la jumătatea acestui an avem o creştere de 25,4% a vânzărilor de locuinţe – apartamente şi case.
9. Datorită creşterii salariului mediu şi stabilităţii cursului valutar leu/euro coroborat cu ritmul mai redus de creştere a preţurilor pe piaţa imobiliară, suntem la cel mai bun nivel de accesibilitate pentru achiziţia de locuinţe: Conform datelor SVN, în acest moment sunt necesare 81 de salarii medii, adică o perioadă de 6,7 ani pentru a cumpăra o locuinţă nouă cu două camere în Bucureşti, faţă de 96 de salarii cât era la începutul lui 2023. Pentru a revigora piaţa de creditare ipotecară şi imobiliară, băncile au scăzut dobânda fixă la 4,99%, cel puţin în primii trei ani, faţă de o dobândă de bază IRCC de 5,86%. Pentru că băncile au venit cu oferte speciale, volumul de credite ipotecare s-a dublat în primele 5 luni din acest an faţă de perioada similiară a anului trecut, aici intrând şi refinanţările, având în vedere că clienţii vor să treacă fie de la o dobândă variabilă la dobândă fixă, fie de la o bancă la alta în căutarea celei mai bune oferte.
10. După 14 ani avem rezultate mai bune la Bacalaureat, în condiţiile în care în acest an 76,4% dintre elevi au promovat acest examen. Dacă în Cluj avem o rată de promovare de 88,9%, în Ilfov avem o rată de promovare de 61,3%. Problema este că an de an, avem din ce în ce mai puţini elevi care dau Bacalaureatul, avem din ce în ce mai puţini copii care intră în clasa pregătitoare, avem mai mulţi copii cu fiecare generaţie care nu termină clasa a 8-a sau care nu termină liceul. Acest lucru se va vedea din ce în ce mai mult în anii care urmează când se vor produce schimbări dramatice pe piaţa muncii, odată cu intrarea la pensie a generaţiei “Decreţeilor”.
