Având în vedere că este finalul anului 2024, un an aruncat în aer de alegerile politice, am dat timpul înapoi, la începutul anului, ca să văd ce am estimat atunci, pe 8 ianuarie, şi ce s-a întâmplat în realitate în acest an.
Cred că am bifat multe din punctele prognozate, singurul lucru care ne-a dat peste cap a fost rezultatul alegerilor politice.
Chiar dacă am scris că “nimeni nu ştie cine va fi noul preşedinte al României”, având în vedere că tot timpul a venit cineva pe turnantă, un outsider, ceea ce s-a întâmplat a depăşit însă şi cele mai futuriste prognoze. Călin Georgescu a apărut de nicăieri şi a fost la un pas să fie noul preşedinte al României pe 21 decembrie, data la care Klaus Iohannis ar fi trebuit să părăsească Palatul Cotroceni, dar anularea rezultatelor din primul tur al alegerilor pentru Cotroceni de către Curtea Constituţională a dat peste cap totul. Aşa că Iohannis mai rămâne la Cotroceni în următoarele luni, o decizie extrem de contestată, şi noi vom fi chemaţi cândva – martie, aprilie, mai – să alegem noul preşedinte. Cine ştie cine va fi?
Dar, oricum ar fi stabilitatea politică este pusă acum la încercare, ceea ce nu am anticipat.
Echilibrele macroeconomice sunt scăpate de sub control, deficitul bugetar poate să îngroape România în 2025 pentru că este foarte greu de redus, pieţele financiare, adică investitorii care împrumută România, sunt în alertă, agenţiile de rating se uită urât la noi prin schimbarea perspectivei de la o ţară stabilă la o ţară instabilă.
Ar fi trebuit să fie un an economic bun (nu a fost chiar aşa rău), dar finalul de an, din punct de vedere economic, nu este tocmai cum ne-am fi dorit. Instabilitatea politică se vede deja în veniturile companiilor, acolo unde încasările sunt mai mici decât estimările, iar încasările statului vor fi şi mai mici, ceea ce va accentua şi mai mult problema deficitului bugetar.
Premierul Ciolacu şi implicit PSD au pompat miliarde şi miliarde de lei şi euro în creşterea cheltuielilor bugetare, în creşterea salariilor şi a pensiilor cu bani împrumutaţi şi nu le-a folosit la nimic, pentru că electoratul PSD a decis să voteze într-un alt fel, cu Călin Georgescu, cu George Simion, cu AUR, cu POT, cu Diana Şoşoacă. Acesta este cel mai mare paradox din politică.
Nimeni de la PSD nu a aruncat atât de mulţi bani în piaţă prin creşterea cheltuielilor bugetare fără limită ca să fie recompensat de electorat prin înjumătăţirea voturilor, PSD având cel mai prost rezultat politic de foarte mult timp, iar Marcel Ciolacu, cel mai generos şi tranzacţionabil premier, să iasă pe locul trei şi să nu intre în finala prezidenţială, acolo unde era principalul favorit, de departe.
Statistic, vom închide 2024 ca fiind cel mai bun an economic din istorie, cu un PIB nominal care va ajunge la 350-360 de miliarde de euro, faţă de 320 de miliarde de euro în 2023. PIB-ul măsoară doar valoarea adăugată în economie, nu şi gradul de dezvoltare, care este un indicator mult mai complex.
Din păcate, această creştere a PIB-ului prin cheltuieli bugetare fără precedent – este adevărat că o parte din aceste cheltuieli reprezintă investiţii – a dus la accentuarea dezechilibrelor macroeconomice – deficitul bugetar, deficitul comercial şi deficitul de cont curent.
Ca să nu mai vorbim de creşterea datoriei publice din cauza împrumuturilor făcute de guvernul Ciolacu la un nivel fără precedent. Datoria publică trece de 900 de miliarde de lei, depăşind astfel nivelul de 50% din PIB.
Creşterea cheltuielilor bugetare – de toate felurile – a dus practic la creşterea importurilor la un nivel fără precedent, adică guvernul Ciolacu a dat de lucru altora.
În timp ce guvernul a cheltuit bani fără număr, toţi banii fiind împrumutaţi, companiile private şi-au redus investiţiile, au redus angajările şi au început să se uite la viitor cu multe semne de întrebare.
Aşa se face că economia a crescut mai puţin decât aşteptările, sub 1%.
Cel mai mare paradox este însă faptul că piaţa are bani, oamenii au bani, companiile au bani, la un nivel fără precedent. Mai mult ca sigur că 2024 va consemna un record al cheltuielilor turistice ale românilor în străinătate.
Depozitele bancare au crescut, iar investiţiile românilor în titlurile de stat Fidelis au depăşit toate aşteptările. Iar întrebarea unora este de unde sunt aceşti bani, de unde apar şi câţi mai sunt în rezerve, nu de alta, dar să ştim cum vom face faţă în 2025.
Mai jos voi face o trecere în revistă pe puncte a ceea ce am prognozat la începutul anului 2024 şi ce s-a întâmplat:
1. Economia va creştere mai puţin decât aşteptările guvernului Ciolacu (peste 3%): DA. Economia a crescut chiar mai puţin decât am estimat, la 9 luni înregistrându-se o creştere economic de doar 0,9%. Am anticipat corect că guvernul Ciolacu, premierul, nu va face nimic ca să reducă cheltuielile bugetare sau puterea fanariotă a administraţiei locale, iar în aceste condiţii companiile private vor plăti factura creşterii cheltuielilor bugetare. Am anticipat corect că singurul motor de creştere economică este legat de investiţiile statului în infrastructură, pentru că firmele private au tras frâna de mână. Industria nu a recuperat terenul pierdut în 2023, ceea ce a tras în jos economia. Chiar industria auto a început să dea oameni afară, fiind lovită de schimbările care se petrec în Europa.
2. Dobânzile la lei vor scădea, dar mai puţin decât aşteptările:DA. Am anticipat corect. BNR a redus dobânda de referinţă numai de două ori, de la 7% la 6,5%, chiar dacă inflaţia a coborât sub 5%. Nevoia imensă a guvernului de bani pentru finanţarea cheltuielilor şi a deficitului bugetar ţine dobânzile sus. Iar din noiembrie, tensiunea politică a dus chiar la creşterea din nou a dobânzilor.
3. Cursul valutar leu/euro va rămâne stabil: DA. Cursul a rămas stabil la 4,97 lei/euro, bătut în cuie, dar este mult prea stabil faţă de tensiunile politice şi dezechilibrele macro care se instalează în economie. Să vedem ce va fi la anul.
4. Mugur Isărescu va primi un nou mandat de guvernator al BNR: DA. Acest lucru s-a întâmplat, iar pieţele financiare nu reacţionează acum mai violent pentru că Isărescu este în fruntea BNR şi au încredere că poate asigura cât de cât un echilibru financiar, astfel încât lucrurile să nu scape de sub control atât la nivelul cursului valutar, cât şi la nivelul dobânzilor la lei.
5. Băncile vor începe să se confrunte cu credite neperformante:DA. Creşterea creditelor neperformante a început, la unele bănci mai mult, la altele mai puţin, şi vom vedea în 2025 cum vor evolua lucrurile. Creditarea s-a revigorat în 2024, dar mai mult la creditele de consum decât la nivelul companiilor.
6. Preţurile apartamentelor şi chiriilor vor creşte, chiar dacă piaţa rezidenţială va scădea în continuare: DA. Acest lucru s-a întâmplat, se întâmplă, blocajul autorizaţiilor din Bucureşti continuă şi va continua, mai ales după realegerea lui Nicuşor Dan în fruntea Primăriei Capitalei. Oferta de apartamente noi se va diminua, iar preţurile vor creşte în continuare, pentru că pe piaţă sunt bani. Iar cei care nu-şi pot permite să cumpere un apartament se vor îndrepta către chirie, ceea ce va pune presiune şi mai mare pe această piaţă.
7. Salariile nu vor mai creşte, iar comaniile vor începe să îşi restructureze organigramele: NU şi DA. Firmele private au început să îşi restructureze organigramele fie prin blocarea noilor angajări, fie chiar prin reducerea numărului de angajaţi. Ceea ce nu am anticipat a fost creşterea în continuare a salariilor cu un procent de două cifre, adică peste 10%. Guvernul a majorat salariile la stat chiar cu 20%, cheltuielile salariale totale înregistrând la 10 luni o creştere cu 24%.
8. Piaţa de finanţare a start-up-urilor din tehnologie va suferi în continuare:DA. Seceta de finanţare continuă pe toată piaţa, dar start-up-urile care reuşesc să dovedească în mod real, în practică, că au o propoziţie de business, că au venituri lună de lună, reuşesc să găsească finanţări. Pentru alţii, însă, viaţa este mult mai grea. Multe start-up-uri sunt în moarte clinică, dar piaţa încă nu le recunoaşte.
9. Bursa va creşte, cel puţin în prima parte a anului: DA. Bursa a crescut, chiar peste aşteptări, dar finalul de an, din cauza rezultatului politic, a introdus o volatilitate mai mare în piaţă, iar acţiunile au început să scadă. Totuşi, anul 2024 va consemna o creştere bună a Bursei, rezultat obţinut din prima parte a anului.
10. Piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A) a fost destul de bună - DA - cu multe tranzacţii mici şi mijlocii, chiar dacă nu s-a consemnat încă o tranzacţie mare, de peste 1 miliard de euro.
Acestea au fost cele zece puncte pe care am mizat în ianuarie 2024 şi rezultatul acestora la finalul acestui an.
Ce va fi în 2025 vom vedea pe 6 ianuarie.
