Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate din BNR, acolo unde se adună toate datele financiare ale băncilor şi economice ale României, a ieşit miercuri pe pagina proprie de Facebook cu o postare extrem de alarmantă:
„Suntem într-o situaţie extrem de dificilă, politic şi economic. Nu cred că avem resurse ca să mai rezistăm încă un an şi jumătate, până ce un nou guvern, rezultat din alegeri la termen, să poată începe să repare ce este acum stricat rău de tot. Chiar dacă actualul guvern nu va mai putea promova cine ştie ce legi toxice, cum a făcut în ultimii aproape 3 ani, schimbarea lui în cadrul constituţional actual depinde de cât de mult vor acţiona în această direcţie parlamentarii ieşiţi (formal) din majoritate. Eu am mari îndoieli că se va putea ajunge la un vor care să dea jos guvernul actual, oricât de toxică este continuarea funcţionarii lui. Dacă totuşi se va ajunge acolo, eu aş spera să se poată contura cu adevărat pricepuţi, eventual din mai multe sau chiar toate partidele parlamentare şi PLUS, să preia conducerea. Primul pas ar trebui să fie asumarea răspunderii pentru o lege care să abroge toate porcăriile promovate din ianuarie 2016: în primul rând, cele din justiţie şi alinierea riguroasă la recomandările Comisiei de la Veneţia; cele care au ciuntit cu neruşinare puterile preşedintelui; cele economice, care au permis jefuirea banului public”.
Ulterior, el a precizat că este o opinie personală, dar că: „dacă se intampla ca opiniile sa aiba conotatii politice - asta este. Daca apar nuante pe teme economice care nu sunt identice cu cele exprimate oficial de conducerea bancii - ar fi chiar caraghios sa NU fie asa. Nu am un calus in gura pentru ca lucrez la Banca Nationala”
Eugen Rădulescu ştie foarte bine cum arată datele economice ale României pentru că de 30 de ani lucrează cu ele şi de aceea opinia lui este importantă.
La începutul lunii august, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a scris un comentariu legat de mesajele pe care marile bănci centrale ale lumii le trimit şi cum ar trebui ca România să îşi reducă deficitul bugetar care reprezintă principala problemă.
„De aceea, mai practică şi mai eficientă ar fi îngheţarea salariilor în sectorul public imediat pentru un număr limitat de ani, de exemplu 2 ani, ceea ce ar aduce venituri suplimentare de aproximativ 1,2 la sută din PIB, fără a adăuga inflaţie. Dacă totuşi, între timp, o recesiune loveşte din nou, iar rata de sacrificiu va fi mai mare ca la precedenta recesiune, atunci deficitul bugetar ar putea creşte peste aşteptări, iar finanţatorii lui ar putea avea nevoie de dovezi suplimentare privind disponibilitatea autorităţilor de a pune finanţele ţării într-o poziţie mai bună”, a spus el în ultimul paragraf al opiniei.
În raportul anual pe 2018 BNR a menţionat că se aşteaptă la o creştere din nou a creditelor neperformante în următorii ani, ceea ce este în contradicţie cu situaţia economică roz actuală, când România are a doua cea mai mare creştere din UE, când afacerile companiilor sunt la cel mai ridicat nivel din istorie, când salariile sunt cele mai mari, când creditele neperformante scad, iar companiile, cel puţin cele mari, au încasări mai mari şi mai mulţi bani în conturi.
În T2 2019, economia României a avut a doua cea mai mare creştere economică din UE, cu 4,6%, iar pe S1, chiar dacă a încetinit de la 5%, creşterea economică a fost de 4,7%. Cursul pare să fie stabil, dar BNR spune că este cu arma la picior, având în vedere tensiunile internaţionale. În ultimele săptămâni au apărut prognoze în scădere ale analiştilor după ce Germania a avut un rezultat economic destul de prost în T2, rezultate care indică probabilitatea intrării într-o recesiune. Germania, motorul Europei, este principalul partener comercial al României.
Toate aceste opinii ale lui Eugen Rădulescu şi Lucian Croitoru contrastează puţin cu declaraţiile oficiale ale BNR şi ale Comitetului de Macrostabilitate, organismul înfiinţat recent, care ar trebui să vegheze la stabilitatea macroeconomică a României.
În nicio declaraţie oficială mesajele nu sunt atât de alarmiste ca cele prezentate mai sus, ci dimpotrivă, nu se menţionează nori de criză.
BNR vorbeşte despre deficitul bugetar, despre creşterea cheltuielilor, despre creşterea deficitului comercial, cu impact în creşterea deficitului de cont curent, despre tensiunile de pe piaţa muncii, despre presiunea creşterii salariilor, despre nivelul ridicat al consumului, despre încetinirea activităţii industriale, despre aprecierea monedei naţionale, care nu este binevenită, dar nu foloseşte cuvinte mari, de alarmă, de avertizare, care ar sublinia o recesiune, o criză, o cădere economică, cum a fost în 2009, când de la o creştere de 7% economia s-a prăbuşit la un minus de 7% într-un singur an, ca şi cum ar fi fost război.
În ultima declaraţie după şedinţa consiliului de administraţie de politică monetară, la final, BNR foloseşte oficial aceeaşi frază standard: „Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”.
De asemenea, comitetul de macrostabilitate, condus de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, din care face parte ministrul Finanţelor, preşedintele ASF şi alţi oficiali, nu a avut vreo declaraţie care ar indica o situaţie tensionată în economie, la limita intrării într-o criză.
Consiliul general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) s-a întrunit în data de 6 iunie 2019, pentru a treia oară în acest an. În cadrul şedinţei au fost discutate aspecte care vizează politica macroprudenţială, precum: (i) analiza periodică de recalibrare a amortizorului anticiclic de capital, (ii) proiectul Raportului anual al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială pentru anul 2018, (iii) analiza pieţei titlurilor de stat, (iv) oportunitatea aplicării prin reciprocitate a măsurilor macroprudenţiale adoptate de Franţa şi Suedia, (v) evaluarea semnificaţiei ţărilor terţe pentru sectorul bancar românesc în ceea ce priveşte recunoaşterea şi stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice de capital şi (vi) strategia privind implementarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) de către instituţiile financiare nebancare (IFN), entităţi aflate sub supravegherea BNR, ca bază a contabilităţii şi pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale şi metodologia pentru identificarea funcţiilor critice ale instituţiilor de credit.
Cu această ocazie, Consiliul general al CNSM a fost informat cu privire la (i) riscurile sistemice identificate la nivelul sistemului financiar naţional, (ii) evoluţia solvabilităţii sectorului bancar din România şi (iii) măsurile macroprudenţiale prevăzute în Planul naţional de adoptare a monedei euro. Totodată, în cadrul şedinţei a fost prezentat, într-o primă lectură, proiectul Regulamentului privind regimul de confidenţialitate al informaţiilor şi documentelor şi regimul de arhivare.
În urma dezbaterilor, au fost aprobate următoarele măsuri de politică macroprudenţială:
Recomandarea CNSM nr. R/1/2019 privind amortizorul anticiclic de capital în România –Având în vedere faptul că, în prezent, îndatorarea totală continuă să se menţină sub pragul de alertă, nefiind astfel necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută, se recomandă ca Banca Naţională a României să menţină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0 la sută; pe de altă parte, continuarea accentuării ciclice a dezechilibrelor bugetare şi de cont curent ar putea reclama în viitor majorarea ratei amortizorului anticiclic de capital.
În ultimul an Comitetul a avut o recomandare pentru BNR, referitoare la piaţa imobiliară şi la necesitatea introducerii unor restricţii, ceea ce banca naţională a implementat, măsura ducând la o scădere a creditelor imobiliare acordate de bănci cu 10% în S1.
Dacă BNR şi comitetul de macrostabilitate nu au oficial poziţii de avertizare asupra unei eventuale crize economice, atunci ce ştiu directorii din BNR?
