În timp ce industria HoReCa, cel mai mare angajator din România, primeşte lovitură după lovitură, Guvernul Orban se (pre)face că aşteaptă aprobare de la Comisia Europeană pentru a compensa 20% din pierderea cifrei de afaceri pe anul în curs, raportată la anul 2019. Această iniţiativă guvernamentală arată şi intentia de a sancţiona „black-ul” din această industrie, suspectată de mari abateri de la disciplină fiscală.
Schema de ajutor de stat, căci aşa este încadrată această măsură compensatorie de legea europeană, vizează să compenseze 20% din pierderea cifrei de afaceri luând ca bază de comparaţie anul 2019. Fiind o imixtiune a statului în piaţa liberă trebuie să primească acordul UE.
Sectorul HoReCa este, de departe, cel mai afectat de criza COVID-19, atât prin intredicţiile date de stat în acest domeniu, cât şi datorită comportamentului consumatorului, care a devenit excesiv de precaut.
Cei 20% sunt, de fapt, profitul pe care guvernanţii l-au apreciat la o valoare dată a cifrei de afaceri. Măsura este binevenită cu condiţia ca în anul 2019 cifra de afaceri să fie cea reală, adică fiscalizată integral.
Să încercăm o exemplificare. La o cifra de afaceri de 1.500.000 ron în 2019, iar în 2020 la o cifră de afaceri de 500.000 ron, diferenţa fiind de 1.000.000 ron, 20 % înseamnă 200.000 ron, atât va primi firma care înregistrează aceste cifre de afaceri. Vor fi avantajaţi cei care au avut în anul 2019 o cifră de afaceri mare, iar cifra de afaceri pandemică, din 2019, foarte mică, procentul aplicându-se la această diferenţă. Decidenţii au apreciat că 20% reprezintă profitul din cifra de afaceri în îndustria HoReCa.
Modalitatea de implementare a acestei măsuri nu ridică problema unor calcule laborioase, mai ales că întrega informaţie referitoare la cifrele de afaceri este transparentă, poate fi citită pe internet.
Dar, oricând, birocraţia dâmboviţeană poate recurge la celebrul dosar cu şină, doar pentru a-şi justifica existenţa şi pentru a mai întârzia puţin ajutorul într-un domeniu, deja prăbuşit.
Industria HoReCa a fost, oarecum, uitată în această criză datorită ponderii scăzute în formarea PIB-ului, sub 2% , deşi, ca numar de angajaţi, depăşeşte 400000 .
Având în vedere ponderea scăzută în PIB se poate aplica principiul „ too small to fail”?
Acest sector a beneficiat de posibilitatea trimiterii angajaţilor în somaj tehnic, la fel ca celelalte domenii de activitate, nebeneficiind de niciun ajutor special ca o compensare pentru faptul că interdicţiile de funcţionare ordonate de autorităţi au generat blocaje totale.
Poate, de data aceasta, procedurile nu vor întârzia prea mult, astfel încât venirea banilor să nu găsească, deja, o căpiţă de falimente. În termeni evoluţionişti, această criză poate provoca o extincţie în masă, a multor firme din această industrie. Când scriu aceste rânduri oraşele pică, unul câte unul, în carantină ceea ce însemnă restricţii suplimentare, inclusiv pentru HoReCa.
Fiind o măsură de ajutor de stat, deci o măsură liberală, cred că nu se va împiedica de ultrastufoasa birocraţie bruxeleză, ţinând cont de contextul pandemic. Esenţa măsurii compensatorii este una de mare întelepciune fiscală: cine a jucat cinstit în 2019, şi a avut o cifră de afaceri mare, va avea de caştigat mai mult. Deci guvernul premiază conformarea voluntară la plata taxelor şi impozitelor. Toate ar fi bune şi frumoase dacă această măsură nu va avea soarta iniţiativei anunţată la începutul crizei, care viza sprijin pentru plata chiriilor, dar care a fost abandonată din faşă, fiind, de fapt, o pocnitoare mediatică.
Şi autorităţile locale pot contribui la salvarea HoReCa prin diminuarea taxelor de autorizare proporţional cu perioada în care a fost interdicţie de funcţionare, sau funcţionare restrânsă, prin impunerea unui procent, fie prin diminuarea chiriilor pentru cei ce folosesc spaţii ce aparţin domeniului public.
Băcanu Gheorghe este şef serviciu la o companie privată din domeniul auto.
