Opinii

Ţara şi-a căutat oamenii, acum îşi caută PIB-ul

Ţara şi-a căutat oamenii, acum îşi caută PIB-ul

Autor: Sorin Pâslaru

07.01.2013, 00:08 1822

România se trezeşte. Începe să-şi numere oamenii, să vadă câţi au mai rămas, câte locuri de muncă mai sunt, începe să se uite mai atent la ce produc aceşti oameni.

Premierul Ponta s-a trezit că nu mai iese PIB-ul pe care se baza în estimările pentru 2013. Dar ca să scoţi ceva, trebuie să acţionezi, nu să aştepţi inerţia statisticii

Când Statistica a venit în martie 2012 cu un PIB pe 2011 de 578 miliarde de lei, cu 30 miliarde de lei mai mare decât cel estimat de Comisia de Prognoză şi luat în calcul pentru buget, nu au fost proteste.

Nimeni din guvernul din "umbră" al USL de atunci, vreun specialist, nu şi-a exprimat surpriza. Dimpotrivă, atunci când au preluat puterea, în mai 2012, situaţia a convenit de minune. Dintr-o dată, PIB-ul pe 2012 a devenit mai mare.

În loc de 579 miliarde de lei cât era PIB-ul iniţial estimat pentru 2012, veniturile, cheltuielile şi deficitul bugetar s-au împărţit la 608 miliarde de lei. Şi aşa au putut fi majorate salariile fără să fie afectat prea mult deficitul bugetar. Când au venit datele semidefinitive în decembrie 2012, cu 22 miliarde de lei mai reduse decât estimările, deodată a devenit o problemă faptul că PIB-ul pe care se baza bugetul pe 2012 şi cel pe care se va baza bugetul pe 2013 este mai mic.

Dar creşterea economică nu vine din inerţie, iar când apuci să faci promisiuni de reîntregire a salariilor trebuie să ştii pe ce te bazezi. Aici îi revine un rol cheie Comisiei de Prognoză, care a acceptat fără crâcnire că s-a înşelat în aşteptările sale privind PIB-ul pe 2012 cu 30 miliarde de lei şi apoi a reconstruit estimările pe 2012 şi 2013 pornind de la noua bază.

Este periculos să te înşeli în prognoză,dar şi mai periculos este să te înşeli în sens negativ, nu pozitiv. Adică să estimezi un PIB de 100 şi el să fie de 120. Pentru că automat toată construcţia pe care o faci pentru viitor se va baza pe noua valoare de 120.

Iar guvernul Ponta a luat de bună în derularea bugetului pe 2012 o nouă valoare a PIB, care i-a oferit spaţiu de manevră pentru majorarea salariilor bugetarilor fără să afecteze prea tare deficitul bugetar. Însă când să facă bugetul pe 2013, tot pe o valoare "umflată" a PIB, au venit datele semidefinitive de la Statistică pe 2011.

Şi i s-au prezentat noi date privind veniturile bugetare pe 2013, care reprezintă o proporţie din PIB, mai reduse decât cele iniţiale. Din acest punct de vedere, bine că nu a fost făcut deja bugetul şi angajate eventuale modificări fiscale. Măcar de acum guvernul va şti că până nu are datele din decembrie privind PIB-ul pe anul anterior, nu poate porni la drum un buget pentru că dacă sunt schimbări mari, automat deficitele şi ponderile veniturilor şi cheltuielilor în PIB vor fi cu totul altele, putând deveni practic nesustenabile.

Nu te poţi aştepta la un PIB mai mare, la o valoare adăugată în economie în creştere, fără să şi faci ceva pentru asta. Fără să încurajezi investiţiile, fără să reduci fiscalitatea, fără să impulsionezi micile afaceri care să pună resurse la treabă. Şi apoi, nu poţi să cheltui din ce nu ai, ci din ce strângi. Pentru că dacă a stabilit că are de-a face cu un PIB mai mic, pur şi simplu premierul Ponta putea cere Finanţelor să îmbunătăţească colectarea până la nivel de venituri în PIB preconizat anterior, la un PIB mai mare.

Lecţia acestei situaţii? Guvernarea începe simplu: cu număratul şi măsuratul. În vară, a fost mare tam-tam despre numărul românilor cu drept de vot, care până la urmă a adus pe masă pur şi simplu problema numărului de români din România. INS a numărat numai 19 milioane la recensământ, mai puţini cu 3 milioane faţă de 1990.

Acum, se pune problema ce mai produc aceşti oameni, cât este PIB-ul. Este 500 de miliarde de lei, este 600 de miliarde? Aparent, sunt abstracţiuni statistice, dar nivelul acestui indicator se vede în viaţa de zi cu zi.

Număraţi periuţele de dinţi, număraţi doctorii dentişti, număraţi copiii care nu merg la şcoală, număraţi câţi români se încălzesc cu lemne. Număraţi şi identificaţi problemele. Apoi veniţi cu soluţii. Nu schimbaţi realitatea dacă spargeţi oglinda.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO