Opinii

Tocmai când începuse şi România să „guste“ din societatea de consum, iată că vor veni schimbări prin care vom redeveni frugali, dar de data aceasta prin voinţa proprie şi nu forţaţi ca înainte de ‘89

Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF

Tocmai când începuse şi România să „guste“ din...

Autor: Sorin Pâslaru

09.07.2021, 00:05 23239

Criza sanitară prin care a trecut lumea provoacă schimbarea masivă a modelelor de business, însă deşi este clamată trecerea la digitalizare şi la o economie verde, realitatea este că majoritatea s-au întors la modelele de business anterioare.

Spre exemplu, sistemul bancar local clamează trecerea la digitalizare, însă realitatea arată că în anul 2021, când banca s-a transformat într-un telefon, ca să faci un transfer bancar între majoritatea băncilor din România durează jumătate de zi, într-un caz bun, sau chiar trei zile calendaristice dacă iniţiezi transferul vinerea. Doar patru bănci din România au devenit membre ale grupului de transfer instant interbancar constituit de Transfond. Transfond este compania deţinută de bănci care se ocupă cu plăţile din sistemul interbancar.  În acest moment doar patru bănci BCR, Banca Transilvania, CEC şi Libra Bank sunt membre ale acestei reţele de transfer instant al banilor dintr-un cont în altul, dar serviciul nu este suficient de vizibil.

Băncile spun că acordă atenţie maximă digitalizării şi lansează tot felul de produse în această direcţie, însă realitatea arată că de ani de zile nu reuşesc să se înţeleagă astfel încât să organizeze transferuri instant între diverse conturi. Transferul instant ar asigura o competiţie mult mai mare în sistem, clienţii putând beneficia rapid de produsele şi serviciile oricărei bănci de pe piaţă. Aici este un exemplu clasic în care este mimată practic digitalizarea, iar per ansamblu sistemul bancar are de pierdut, dar şi economia românească. Acesta este numai un exemplu prin care se explică ponderea redusă în produsul intern brut al activelor bancare.

Pe partea cealaltă, fintech-urile digitale au venit în primul rând cu această facilitate de plată instant între conturi şi au prins extraordinar în România.

Presiunea pentru schimbare nu va veni decât prin accelerarea competiţiei. Când stăpâneşti un teritoriu şi pui nişte garduri înalte aparent îţi merge bine o perioadă, dar nu ştii cum dintr-odată acea împrejmuire se va surpa şi vei rămâne într-o piaţă pentru care nu eşti pregătit. Băncile nu fac până la urmă decât să îşi protejeze interesul, iar situaţia este valabilă şi în alte sectoare precum comerţ sau transport, unde trecerea spre digitalizare şi economie verde se va clama la suprafaţă, dar în interior se vor ridica ziduri de protecţie pentru o perioadă cât mai lungă pentru protejarea cotelor de piaţă şi a profiturilor.

Va fi un război uriaş pentru că, spre exemplu, dacă mâine locuitorii din Bucureşti ar trece masiv la deplasarea cu bicicletele, cine va mai cumpăra maşini? Marile companii petroliere, producătorii de gaz ce vor face în următorii 20 de ani în condiţiile în care tot mai mulţi producători auto anunţă trecerea la maşini electrice? Una este ce se spune în conferinţe şi alta este experienţa directă a clientului.

În comerţ, după pandemie ar trebui să aibă loc schimbări majore. Pentru a diminua riscurile de aglomerare a populaţiei, pentru că aceste crize sanitare vor continua, ar trebui încurajat de acum încolo comerţul stradal, ca să nu mai aduni mii de oameni în acelaşi loc în marile mall-uri. În Bucureşti însă deocamdată nu ai cum să îţi cumperi o pereche de ciorapi sau o şurubelniţă dacă nu te urci în maşină să te duci în parcarea subterană de nerespirat a unui mall. Capitalul însă va căuta să exploateze în continuare aceste facilităţi şi să dezvolte altele, fiind în imposibilitate de a face investiţii masive dispersate stradal.

În construcţii vorbim de clădiri verzi, dar cel mai verde este spaţiul verde neconstruit, aceea este cea mai „verde“ construcţie verde. Pentru a respira în oraşe ar trebui să luăm picamerul şi să spargem betoanele dintre blocuri, să facem spaţii verzi ca să aibă mamele care fac astăzi slalom printre maşinile parcate unde să îşi plimbe copiii cu căruciorul.

În producţia de alimente, mai verde şi cu un impact mai redus asupra mediului decât producţia în propria curte nu există nimic altceva. Cel mai scurt lanţ alimentar este între mărul din grădina din spatele casei şi bucătăria proprie. Dar ce te faci cu comerţul, cu businessul, cu investiţiile, cu creditele?

Trecerea la verde şi la digital va antrena costuri şi efecte nebănuite, iar societatea trebuie să se pregătească în primul rând de un şoc cultural, de stil de viaţă. Tocmai când începuse şi România să „guste“ din societatea de consum, iată că vor veni schimbări prin care vom redeveni frugali, dar de data aceasta prin voinţa proprie şi nu forţaţi ca înainte de ‘89.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO