Tudorel Andrei, INS: Aproximativ 2 tone de fier vechi pe locuitor s-au exportat pe parcursul ultimilor 30 de ani

A.     Consideraţii generale

Pe parcursul ultimilor treizeci de ani economia României a cunoscut schimbări radicale marcate, printre altele, de cele mai multe ori, de o reducere masivă a numărului de salariaţi. Schimbările structurale din economie sunt surprinse de o manieră sintetică prin modificările intervenite în decursul timpului în structura Produsului Intern Brut (PIB) şi a populaţiei ocupate pe ramuri de activitate. Întrucât în acest articol vom face referire la evoluţia numărului de salariaţi şi a populaţiei ocupate în industrie, vom menţiona acum că, la nivelul ultimului an din perioada economiei planificate, ponderea industriei în Produsul social (măsură relativ echivalentă a PIB pentru ţările ce aveau la bază economia planificată) a fost 39,0%, iar populaţia ocupată în industrie a fost de 4169 mii persoane, reprezentînd 38,1% din populaţia ocupată a României.

Cei mai mulţi dintre noi am observat că, pe parcursul perioadei de tranziţie au fost dezafectate capacităţi de producţie, mărci de tradiţie ale industriei româneşti au dispărut, iar salariaţii din industrie au fost pensionaţi anticipat sau au plecat în străinătate. În atare circumstanţe, ne-am pus oare întrebarea ce s-a întâmplat cu materialele feroase sau neferoase ce intrau în componenţa utilajelor din industra românească care au fost dezafectate în perioada de tranziţie. În cele ce urmează, prin câteva cifre sintetice, vom descrie situaţia din industrie pe parcursul celor treizeci de ani, prin evoluţia numărului de salariaţi şi prin aportul industriei la volumul total de activitate din economie, urmând ca apoi să prezentăm şi unele date privind … exportul de fier vechi al României.

Schimbările intervenite în mecanismele economice la începutul anilor nouăzeci au dus la transformări substanţiale în industria românească. Astfel, industria românească, una hipercentralizată, a suportat cu greu şocurile trecerii la economia de piaţă, la apariţia concurenţei pe piaţa internă şi la pierderea pieţelor externe. În aceste condiţii s-a redus dramatic volumul activităţii în primii ani care au urmat revoluţiei din decembrie 1989. Precum în jocul de domino, unităţi industriale mici sau mari şi-au redus activitatea într-o perioadă scurtă de timp. Ajustările cele mai mari s-au înregistrat în primii cinci ani ai perioadei de tranziţie şi în perioada 1997-1999. Precizăm că, la nivelul anului 1990 populaţia ocupată în industrie a fost 4169 mii persoane iar numărul de salariaţi din industrie a fost 3799,4 mii persoane reprezentând 47,5% din numărul total din economie. Pe fondul reducerii volumului de activitate din acest sector de activitate, numărul salariaţilor s-a redus continuu, ajungând la 2770,7 mii persoane în anul 1994. Pe parcursul a numai cinci ani industria şi-a redus numărul de angajaţi cu 27,0%. Ce mai este de reţinut pentru această perioadă este creşterea numărului de întreprinderi din domeniul industriei, în cea mai mare parte aceasta fiind rezultatul divizării   întreprinderilor existente. Astfel, dacă în 1990 existau 2241 de întreprinderi, având în medie 1650 salariaţi/întreprindere, la finele anului 1994 numărul acestora a crescut la 33824 (creşterea de peste 15 ori), cu o reducere semnificativă a numărului mediu de angajaţi dintr-o întreprindere la aproximativ 80.  

O relativă stabilizare a numărului de salariaţi din industrie s-a realizat începand cu anul 2009. În acest an numărul de salariaţi din această ramură a reprezentat numai 36,4% din efectivul anului 2009.

La finele anului trecut numărul întreprinderilor industriale a fost de 57756, iar în cadrul acestora activau 1394547 salariaţi. În aceste condiţii numărul mediu de salariaţi dintr-o întreprindere a fost de aproximativ 24 salariaţi.  

Pe fondul schimbărilor structurale din industrie s-a modificat semnificativ şi aportul industriei la formarea PIB–ului. La nivelul anului 2017 contribuţia industriei a scăzut la 23,7% la formarea PIB.

B.     Exportul de fier vechi

Fară o indicare clară a sursei deşeurilor şi resturilor feroase exportate de Romania în decursul celor treizeci de ani, sugerăm să facem o legătură între reducerea activităţii din industrie, disponibilizarea salariaţilor şi exportul masiv de fier vechi. Pe parcursul celor treizeci de ani care au trecut de la schimbările politice din 1989 România a exportat peste 37,5 milioane tone, încasând din această relaţie comercială aproape 7,9 miliarde euro. Tot în această perioadă, Romania a importat o cantitate neglijabilă de fier vechi, aproximativ 600 mii tone, încasând 169.4 mil. euro. Dacă ar fi să ne raportăm la populaţia rezidentă a României de la începutul anului 2019, egală cu 19,4 milioane persoane, putem spune că pentru fiecare român s-au exportat aproape 2 tone de fier vechi, iar fiecare dintre noi am încasat din această activitate de comerţ exterior aproximativ 400 euro.

Sursa de date: rezultate obţinute de autor pe baza prelucrării datelor INS

Figura 1. Volumul exportului şi importul de deşeuri şi resturi de fontă, de fier sau de oţel (fier vechi) şi deşeuri lingotate din fier sau oţel în perioada 1990-2019 (ianuarie – august)

C.     Evaluari pe perioade delimitate de timp

Din graficul prezentat în figura 2 putem identifica câteva etape în evoluţia exportului de fier vechi:

·         Prima perioadă este delimitată de anii 1990 şi 1996. Acesta este perioada în care s-a exportat o cantitate redusă de fier vechi de numai 196 mii tone, cu un export anual de aproximativ 28 mii tone. În această perioadă s-a redus masiv numărul de salariaţi din industrie (comparativ cu anul 1990 numărul de salariaţi a scăzut cu aproape 1.2 milioane persoane) şi a crescut numărul de unitaţi industriale, cele mai multe, aşa cum am amintit anterior, prin divizarea celor existente în anul 1989;

·         A doua perioadă este cuprinsă între anii 1997 şi 2011. Aceasta este perioada în care exportul de fier a fost unul masiv. Cantitatea exportată a fost de peste 28 milioane tone, reprezentând 76% din totalul exportului de fier vechi din perioada 1990 – 2018. În această perioadă s-a exportat în medie, în fiecare an aproximativ 1,9 milioane tone. Cantitaţile cele mai ridicate ale exportului  de fier vechi au fost înregistrate în perioada 2000 – 2013 (vezi graficul din figura 2 care prezintă exportul, importul şi soldul anual din întreaga perioadă analizată). În această perioadă s-a exportat în jur de 29.6 milioane tone, reprezentând aproximativ 78.9% din volumul total al exportului acestei categorii de produs din întreaga perioadă. Trebuie precizat că, în anul 2009 s-a înregistrat nivelul exportului anual cel mai mare, de 2,6 milioane tone, reprezentând aproape 7% din întregul export de fier vechi din întreaga perioadă 1990 – 2019. Dacă în această perioadă s-a exportat mai mult de trei sferuri din volumul total exportat precizăm că efectivul de salariaţi din industrie din anul 2011 a reprezentat numai 35% din numărul de salariaţi înregistrat în anul 1990. Pe parcursul perioadei 1997 – 2011 s-a continuat procesul de ajustare a numărului de salariaţi din industrie. Efectivele de salariaţi din anul 2011 s-au plasat la jumătatea celor din anul 1997;

·         Perioada 2012 – 2018 marchiază o stabilizare a exportului de fier vechi. În această perioadă s-au exportat aproximativ 8,5 milioane tone, cu o medie anuală de 1,2 milioane tone. Tot în această perioadă s-a realizat o relativă stabilizare a numărului de salariaţi din industrie. Mai mult, chiar în anul 2018 s-a înregistrat o creştere a numărului de salariaţi din industrie cu 8,5% în raport cu anul 2012.

Oare să asistăm la o reducere a exportului de fier vechi? Poate, dar într-o economie apar şi alte oportunităţi de obţinere a fierului vechi, de exemplu din dezafectarea autoturismelor şi altor mijloace de transport uzate, multe dintre acestea cumpărate, probabil  la second-hand pe parcursul tranziţiei.

Sursa de date: INS

Figura 2. Volumul exportului şi importului de deşeuri şi resturi de fontă, de fier sau de oţel (fier vechi) şi deşeuri lingotate din fier sau oţel

Tabelul 1. Caracteristici ale exportului de deşeuri si resturi de fontă, de fier sau de oţel (fier vechi); deşeuri lingotate din fier sau oţel din perioada 1990 – 2019 (ianuarie – august)

Sursa de date: rezultate obţinute de autor pe baza prelucrării datelor INS

Urmărind ţările de destinaţie observam că, Turcia este de departe ţara care a realizat cele mai mari importuri de fier vechi din România. Astfel, comercianţii din această ţară au importat aproape 25,9 milioane tone de fier vechi, cantitate ce reprezintă peste 69,0% din exportul României de fier vechi din întreaga perioadă 1990- 2019 (ianuarie – august).

Dacă ar fi să rezumăm activitatea de export în domeniul fierului vechi putem spune că acesta ar fi putut fi transportată într-o garnitură de tren formată din peste 625 mii vagoane, având lungimea totală de aproape 22 mii km. Aceasta este echivalent cu lungimea Bucureşti – Instanbul parcursă de 32 de ori.

D.     În loc de concluzii

La finele acestei treceri în revistă a unor aspecte legate de evoluţia industriei şi exportul de fier vechi, chiar din simplă curiozitate se pun câteva întrebări: cât de benefic a fost acest tip de comerţ exterior? Oare mai avem de exportat fier vechi? Care sunt efectele acestei restructurări a industriei din prisma producţiei autohtone şi a structurii importului României în viitor?