De unde vom avea bani pentru salarii majorate? Programul de convergenţă al Guvernului nu ne lămureşte
Programul de convergenţă, care va fi transmis ca în fiecare an Comisiei Europene, a fost aprobat vineri de către Guvern. Executivul speră, prin acest document, să convingă Comisia că are un plan sustenabil pe următorii patru ani, care respectă toate reglementările europene. Programul conţine, pe de o parte, creşteri consistente de cheltuieli, precum majorarea salariilor, iar pe de altă parte reduceri de taxe, precum reducerea TVA de la 19% la 18% şi reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Programul este construit pe o prognoză de venituri mai mari în următorii ani, deşi în 2016 veniturile au fost doar de 31,7% din PIB, adică cu 3,3pp mai mici decât în 2015. Mai exact, anul acesta se prognozează o creştere a încasărilor cu 0,5 pp, adică venituri de 32,2% din PIB. În anii următori, se estimează ca veniturile vor continua să crească până vor atinge 33,3% din PIB, în 2020. Guvernul mai spune că deficitul va sta sub pragul de 3% în anul 2017, dar să nu uitam că în 2016 a atins acest prag şi a fost cu 2,3pp mai mare decât în anul precedent. În 2017, deficitul prognozat este de 2,9%, iar Programul de convergenţă prevede că va scădea treptat până la 2%, în anul 2020.
Este un mister pentru mine cum a găsit Guvernul reţeta prin care să reducă taxe, să crească cheltuielile cu salariile cu 32 de miliarde şi sa reducă şi deficitul. În parte, explicaţia pare că vine din creşterea economică, ce poate aduce mai mulţi bani la buget, un PIB mai mare şi un deficit ca procent din PIB mai mic. Se estimează că România va creşte în 2017 cu 5,2%, în 2018 cu 5,5%, în 2019 cu 5,7% şi în 2020 tot cu 5,7%. Asta în condiţiile în care România a crescut cu 4,8% anul trecut, fiind în al şaselea an consecutiv de creştere. E greu de crezut că această creştere va contiua timp de 10 ani şi cu magnitudini neobişnuit de mari pentru o ţară UE. Regula spune că perioadele de creşteri economice sunt automat urmate de perioade de scădere economică, iar perioada este de câţiva ani, nu de 10 ani, decât poate, dacă ţara se numeşte China. În aceste condiţii, explicaţia aceasta este excesiv de optimistă. Chiar daca se adevereşte, ea nu poate justifica toate creşterile de cheltuieli şi reducerea deficitului.
Este evident că o parte din bani trebuie să vină de pe urma unor măsuri luate de Guvern. Însă, unele măsuri prezentate în acest Program ridică mari probleme.
Măsuri cu impact bugetar mic
Programul mai propune accize mărite la ţigări, care ar aduce 90 de milioane de lei în plus la bugetul din acest an, o noua plată defalcată a TVA direct în contul furnizorului, care pare că aduce 180 milioane de lei în plus şi o modificare a prevederilor privind regimul metalelor preţioase pentru simplificarea şi creşterea eficienţei actelor de control, care duce la venituri cu 110 milioane lei mai mari. Dacă impactul este corect calculat pentru aceste măsuri, ele nu influenţează prea mult bugetul, reprezintă doar o picătură într-un ocean.
Măsuri bune, cu impact semnificativ DOAR pe termen lung
Programul de convergenţă prezintă mai multe masuri de stimulare a conformării voluntare şi de îmbunătăţire a colectării, precum consilierea contribuabililor, extinderea la persoane juridice a „Spaţiului Virtual Privat”, creat în 2014 pentru persoane fizice, poprirea de conturi doar pentru suma datorată ANAF-ului sau formare profesională a angajaţilor ANAF. Toate acestea sunt măsuri bune, însă ele pot avea impact pozitiv asupra veniturilor pe termen lung şi doar un impact insignifiant pe perioada descrisă în Program. Aceste măsuri trebuie începute şi finalizate, pentru că e important să avem în vedere veniturile şi de peste 5-10 ani, dar ele nu reprezintă soluţii salvatoare ale bugetului actual.
Se propune o raţionalizare a cheltuielilor publice până la 1 iulie, dar şi o eficientizare a cheltuielilor publice. Acestea sunt măsuri excelente pentru managementul cheltuielilor pe termen lung, dar durează mult timp ca analizele necesare implemetarii să fie definitivate, mai ales ca nici nu avem experţi locali în domeniu şi va fi nevoie sa apelăm la asistenţă tehnică din afara ţării.
