Unul dintre consilierii unui preşedinte care a ajuns la putere pe un val de entuziasm popular a răspuns, când a fost întrebat cum de fiul său a devenit la rându-i consilier prezidenţial şi dacă nu este vorba cumva de nepotism, că noul preşedinte are "destule voturi" pentru un astfel de abuz.
La mai puţin de 72 de ore de la câştigarea alegerilor cu o majoritate covârşitoare, singurul mesaj care vine dintre USL este bătaia surdă pe posturi bine plătite.
Astfel, nu era cea mai mare grijă a pieţei financiare din România desfiinţarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a Comisiei de Valori Mobiliare şi a celei de Pensii Private şi reunirea lor într-o singură instituţie, dar după opt ani de opoziţie, 2004-2012, nici o nu mai puteau aştepta "cadrele".
Prea mari sunt salariile vehiculate - pornind de la 5-6.000 de euro net lunar în cazul CNVM şi CSSPP şi până la 20.000 de euro pe lună în cazul CSA - ca să nu fie o atracţie.
Sigur, alibiuri se pot găsi - convergenţa instituţională cu Uniunea Europeană, economiile care pot fi făcute sau dezvoltarea redusă a celor trei pieţe, care se ridică la doar 10% din activele întregului sector bancar.
Dar nu era aceasta prioritatea guvernului la 24 de ore după ce a câştigat alegerile şi e un semnal prost că a început goana după funcţii chiar în supravegherea sistemului financiar, acolo unde ar cam fi nevoie de oameni cu ceva experienţă şi studii în sector.
Că dacă va veni asistenta d-lui Dragnea în locul fostei şefei de cabinet a d-lui Boc la CNVM, Ferencz Ştefania Gabriella, al cărui CV nici acum nu este prezentat pe site-ul CNVM, atunci e clară situaţia. Bine că au şi binecuvântarea de la cel mai înalt nivel al principalei instituţii financiare româneşti, de acum se pot mişca fără probleme. Nu că nu s-ar face angajări discrete de foste purtătoare de cuvânt şi în astfel de instituţii, dar nu chiar aşa, la vârf, printre oamenii cu semnătura.
Nu ar trebui să îşi facă USL iluzii că va avea în spate cele peste 60% din voturile oamenilor mereu, iar dacă începe cu goana după funcţii, cu înfiinţarea de noi ministere şi posturi, nu este deloc de bun augur.
Mâine mai apare o acuzaţie de plagiat, poimâne vine DNA-ul la doi miniştri, răspoimâine mai e nevoie de o creştere şoc de taxe pentru că nu se fac veniturile la buget şi atunci să vezi.
Din 2008 încoace, de când "istoria" a reînceput pentru România, de când ţara a împrumutat peste noapte 20 de miliarde de euro, jumătate din bugetul său anual, deşi datoria publică era de doar 19% din PIB, şocurile nu mai pot fi excluse din administrarea politică şi economică. Iar opţiunile politice se pot schimba rapid în urma unor noi şocuri, de care România nu mai are nevoie, dar care pot surveni.
De altfel, acum se dovedeşte că PD-L a plătit în urma aplicării şocului fiscal şi pe salarii aplicat oamenilor şi businessului în iunie 2010. Trebuie spus că cineva va trebui să plătească şi pentru şocul din 2009, când ne-am îndatorat înrobitor.
Urmează ani grei. Între 2008 şi 2012 guvernul Boc a majorat datoria publică de la 19% la 34% din PIB. A beneficiat de fluxuri substanţiale de bani, a făcut deficite de 7% din PIB. Asta a fost criza. PNL a aruncat cu banii pe fereastră în anii de creştere, cu deficite bugetare în anii de boom, PD-L a trebuit să se împrumute ca să astupe gaura provocată la buget de căderea economiei.
Dar în perioada următoare vin rambursările la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Bugetul va fi strâns, maximum 1,5-2% deficit bugetar anual. Creşterea economică nu se vede la orizont mai mare de 1%-1,5% din PIB. România va trebui să meargă pe sârmă pentru a putea relansa economia fără bani practic, în lipsa finanţărilor internaţionale. Dacă prima lor grijă e împărţeala posturilor bănoase, alunecarea va veni repede.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
