Opinii

Unde au fost consilierii locali când primarii au deturnat fonduri de milioane de euro?

Unde au fost consilierii locali când primarii au...

Autor: Sorin Pâslaru

13.04.2015, 17:52 1044

Scoaterea la iveală a unor deturnări de fonduri de milioane de euro de către primari precum cei de la Sectorul 5 din Bucureşti, Slatina şi alte oraşe, ridică o întrebare. Unde au fost consilierii locali în această perioadă cănd au fost semnate contracte abuzive şi banii au fost ”vămuiţi” de către aleşii locali?

Pentru că, aşa cum sună acuzaţiile, sunt anchetate fapte petrecute pe parcursul a 4-5 ani. Construcţia democratică este de aşa natură încât deciziile primarului să fie sancţionate şi cenzurate chiar de Consiliul local, unde de multe ori opoziţia poate fi şi în majoritate.

Însă nicio voce nu s-a auzit în toată această perioadă care să acuze cheltuirea abuzivă a banilor publici dinspre consilierii locali din cele două localităţi. Practic acesta este un eşec al mecanismului de a conduce localităţile în actuala formulă, prin consilii locale sau judeţene, primari sau preşedinţi de consilii judeţene.

Este fizic imposibil pentru anchetatori să urmărească deciziile a 3.000 de administraţii locale din România, care au pe mână o treime din bugetul consolidat de 48 de miliarde de euro.

Cum de niciun consilier local din Sectorul 5 nu a sesizat ce cheltuieli fantasmagorice face primarul Marian Vanghelie cu o singură companie care câştiga peste jumătate din toate atribuirile de modernizări de străzi din sector şi pentru care aceste activităţi reprezentau 99% din cifra de afaceri?

Sigur ştiau toţi. şi probabil că ştiau şi alţii sau fuseseră informaţi cu mult înainte de a se declanşa aceste anchete. Aşa cum ”se ştie” că meseria de primar în România, chiar şi pentru o comună de 1.000 de locuitor, te face milionar în euro.

Cele două situaţii arată că un sistem democratic funcţionează doar cu numele în lipsa implicării cetăţenilor prin consilierii aleşi şi prin parlamentarii lor în actul de administraţie locală sau în cel de legiferare.

Spre exemplu, industria asigurărilor este acum foarte indignată că un număr de parlamentari ”şi-au permis” să iniţieze un proiect legislativ prin care să se prevadă înfiinţarea unui corp de experţi independenţi la care clienţii companiilor de asigurări să apeleze în momentul daunelor pentru a fi evaluate.

Proiectul poate fi bun sau rău pentru industrie, deşi sună destul de logic existenţa unor entităţi neutre între clienţi şi asiguratori care să stabilească nivelul unei daune. însă este surprinzător că industria asigurărilor îi vede pe aceşti parlamentari ca pe nişte intruşi în spaţiul ”lor”, pe care îl consideră intangibil.

Dar ei uită că legile României sunt făcute în Parlamentul României. în general, de multe ori chiar pe bună dreptate, parlamentarii sunt dispreţuiţi şi jurnaliştii politici de la televiziuni se întrec în a-i batjocori, arătându-i cum dorm prin Parlament sau punându-i să se plimbe cu bicicleta.

Mai puţini însă îi întreabă despre proiectele legislative şi modul în care acestea schimbă cotidianul vieţilor oamenilor sau al business-urilor. Personalităţi ale României se mulţumesc să dea lecţii de la diverse tribune, caută cu mare atenţie poziţii quasi de stat de genul conducerilor diverselor autorităţi financiare sau de concurenţă, de reglementări în diverse sectoare sau institute culturale, dar refuză să intre în jocul prim: acela de a face legi după care să funcţioneze o societate.

Dacă liderii non-formali ai României, oamenii care se bucură de cea mai mare încredere sau reputaţie în sectoarele lor de activitate nu intră să facă legile după care să funcţioneze ţara, atunci cum să ai rezultate?

Prestigiul profesional şi social ultim vine odată cu implicarea individului în schimbarea în bine a societăţii din care face parte şi nu din câştigarea unui concurs de golf, punerea numelui pe o sticlă de vin, câştigarea unei regate pe mare sau folosirea a şase zerouri la rubrica de venituri în declaraţiile de avere, deseori unica ţintă chiar şi a celor care urmăresc funcţii publice.

Se ajunge în situaţii hilare, în care profesori universitari, cu poziţii executive în diverse autorităţi financiare, să fie audiaţi de membri ai comisiilor din Parlament care le-au fost studenţi, cu 20 de ani mai tineri şi mai lipsiţi de experienţă. Dacă cei mai merituoşi membri ai societăţii, care au câştigat destul astfel încât să se poată gândi la ce se întâmplă în jurul lor nu se implică în deciziile ”cetăţii”, atunci nu au decât să se plângă continuu de starea de lucru din ţară.

Şi apoi, aşa cum cetăţenii îşi ignoră aleşii, business-ul află surprins că cineva face legile în România şi le poate schimba oricând.  

Câte dintre industriile din România care desfăşoară afaceri de peste un miliard de euro îşi au un trimis permanent în Parlament care să urmărească non-stop procesul legislativ? De câte ori se consultă industriile cu parlamentarii din comsiile de Buget-finanţe, din Comisia Economică?

Bruxelles-ul este plin de birouri ale marilor firme americane sau europene sau ale reprezentanţilor diverselor industrii: asigurări, alimente, siderurgie sau transporturi.

Consilieri locali, parlamentari – sunt degeaba dacă mecanismul pentru care au fost gândite aceste poziţii nu funcţionează.

Formule goale, mecanisme nefuncţionale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO