La alegerile de duminică USL-ul a câştigat de departe votul politic al României, preluând guvernarea cu toate forţele. Duşmanii USL au fost Băsescu, ARD-ul, PDL-ul, Videanu, Udrea, Blaga, Boureanu, Boc, Anastase etc.
Urmează "duşmanul" - fondurile europene. Ce să-i faci lui? Poţi să-l suspenzi, să îi ceri demisia, să îl pui la colţ?
Mai vine "duşmanul" de investitor atât român, cât şi străin. Cum poţi să îl determini să vină în România, să scoată banii pentru o nouă investiţie şi să facă încă un loc de muncă?
Urmează "duşmanul" creditare. Cum poţi să îi determini pe bancheri să îşi asume noi riscuri, să nu mai trimită fondurile din România înapoi în ţările de origine, să vadă piaţa românească cu alţi ochi decât în ultimii ani?
Vine "duşmanul" privatizare, pentru că va fi foarte greu să găseşti cumpărători pentru pachetele de acţiuni scoase la vânzare. Într-o lume actuală, în care activele sunt scoase la vânzare aproape la orice preţ şi în orice colţ al lumii, România nu mai are niciun atu. Mai mult decât atât, activele de stat se bat "parte-n parte" cu activele companiilor private, care au intrat în faliment sau sunt în insolvenţă. Aproape că nu mai poţi să ţii de preţ. De ce ar cumpăra cineva un pachet de acţiuni la Romgaz când poate să cumpere un credit neperformant cu un discount de 80-90%? Banii se duc acolo unde este randamentul cel mai mare. Ce ne facem cu "duşmanul" restructurarea companiilor de stat, un proces pe care nicio putere nu îl vrea, pentru că nu ar mai avea "vaci de muls". Dar şi companiile de stat "seacă" după 20 de ani.
Urmează "duşmanul" piaţa construcţiilor, care bate pasul pe loc: nu are finanţare, există un decalaj mare între ceea ce oamenii sunt dispuşi să plătească versus ofertă. Fără dezmorţirea construcţiilor, atât cele imobiliare, cât şi cele de infrastructură, economia nu va creşte cât să conteze ulterior în bunăstarea oamenilor.
Mai vin şi "duşmanii" din afară - pieţele financiare, speculatorii, dealerii "fără chip", care îţi măresc dobânda şi riscul de ţară după cum vor ei, după vremea de afară sau după cum li se pare lor că se întâmplă lucrurile în România. Anul viitor sunt de rostogolit şi plătit datorii de aproape 80 de miliarde de lei, adică aproape 20 de miliarde de euro. Iar economisirile interne nu pot acoperi acest lucru, aşa că ai nevoie şi de "duşmanii" de pe pieţele financiare externe.
Mai este eternul "duşman" FMI, de care nici un guvern nu a reuşit să scape. FMI este mai greu de învins decât Băsescu şi PDL.
Cum poţi să dovedeşti "duşmanul" agricultură? Neavând sistem naţional de irigaţii e mai greu să te bazezi pe producţii bune când este secetă.
Peste USL vin acum şi cei care speră la salarii şi pensii mai mari, la o protecţie socială mai ridicată şi care se pot transforma foarte repede din simpatizanţi şi votanţi în "duşmani".
Şi peste toate este "duşmanul" recesiunea din Europa, care a pătruns peste tot şi pare că nu se mai retrage, ci înaintează pas cu pas. Cum poţi să te lupţi cu ea? Nu-i la tine acasă şi este prea mare.
Dacă enumerăm toţi "duşmanii" cu care se va confrunta guvernarea USL, ajungem la o întreagă armată. Băsescu a fost singur şi tot este greu de dovedit.
Această armată economică cu care se va confrunta USL-ul în următorii patru ani este mult mai puternică. Pentru companii şi oamenii de afaceri aproape că nici nu contează cine este la putere. Ei vor să ştie cu cine vorbesc, pentru că într-un fel sau altul vor găsi o cale să ajungă acolo. Cei aflaţi la putere se schimbă, odată la patru ani, o dată la opt ani, dar companiile şi acţionarii sunt tot acolo.
Nu ştiu care sunt priorităţile celor care se vor instala la Palatul Victoria şi priorităţile parlamentare, ale celor care au câştigat puterea politică, dar sper să nu fie atât de multe încât după patru ani să ajungem să nu avem nimic.
Noua putere nu poate repara peste noapte ceea ce nu s-a făcut din 2007 până în 2012, adică modul de administrare a fondurilor europene. Dar măcar la finalul celor patru ani sper să facă mult mai mult, adică să absoarbă mai mulţi bani europeni decât au făcut-o predecesorii.
Ţara nu mai poate creşte unitar din punct de vedere economic, ca pe vremea comunismului. Dar măcar după patru ani să existe câteva zone industriale care să rivalizeze cu cele ale vecinilor, pentru ca în jurul lor să se poată construi ulterior afaceri locale.
Dacă banii din buget pentru investiţii se alocă pe ideea "să ajungă la toată lumea", că şi acolo avem simpatizanţi, vom ajunge după patru ani ca acum. 40.000 de proiecte de investiţii publice începute şi care nu se vor termina niciodată. Îmi amintesc că acum zece ani guvernul Năstase a venit cu dezvoltarea zonelor defavorizate, un proiect care a prins la investitori şi care a creat locuri de muncă. Poate cei cinci poli industriali propuşi de Tăriceanu să prindă acum viaţă.
În continuare statul are în patrimoniu foarte multe terenuri şi clădiri care stau degeaba. Dacă Guvernul nu vrea să le vândă, pentru că nu ar da bine la electorat, măcar să le dea în administrare sectorului privat pe cinci, zece, 15 ani, numai să facă investiţii acolo. Tot s-ar strânge nişte bani şi s-ar crea locuri de muncă, pe care le cere acum Victor Ponta.
USL-ul condus de Victor Ponta şi Crin Antonescu şi-a învins "duşmanii" politici Băsescu şi PDL în luptă democratică.
Acum urmează "bătălia" cu "duşmanii" economici, care sunt mult mai mulţi şi mai răi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
