Fiecare dintre noi ia decizii economice zi de zi: de la ce cumpărăm la un supermarket până la deciziile pe termen lung legate de investiţii sau carieră. Fiecare astfel de alegere se petrece pe un fundal mai larg, o reţea de percepţii, ştiri şi stări de spirit care ne influenţează chiar şi atunci când credem că decidem singuri.
În economie, ”vocea lumii” are ecou. Ea conturează un fundal colectiv, o imagine de ansamblu despre ”cum merg lucrurile” şi la ce ne putem aştepta. O ştire negativă, un val de pesimism în social media sau o conversaţie la birou pot zdruncina încrederea consumatorilor. Indicatori precum Consumer Confidence sau Economic Confidence Index reflectă această fragilitate: când ”gura lumii” spune că lucrurile merg prost, mulţi oameni devin precauţi, amână decizii, îşi suspendă visurile.
Dar există şi o altă voce. Vocea interioară. Ea nu ţipă, dar persistă. Este forţa care ne face să ne urmăm planurile chiar şi atunci când contextul pare nefavorabil. Această voce ne aminteşte ce contează de fapt pentru noi: să investim în educaţie, să pornim un proiect, să cumpărăm o locuinţă sau, pur şi simplu, să ne bucurăm de experienţe cu familia şi prietenii.
În datele macroeconomice, această voce se vede în rata de economisire, în creşterea numărului de antreprenori, în achiziţiile de bunuri durabile sau în fluxurile de investiţii personale. Chiar şi în perioade de incertitudine când ”vocea lumii” îndeamnă la prudenţă, mulţi aleg să construiască şi să investească în viitorul lor. Alteori, vocea lumii poate fi un catalizator al încrederii – o comunitate care încurajează şi inspiră.
De altfel, datele confirmă cât de puternică este influenţa acestei voci. În România, ştirile despre încetinirea economiei europene şi despre inflaţia ridicată au coborât recent indicele de încredere a consumatorilor la -31,5 puncte, cel mai redus nivel din ultimii trei ani. Acest lucru s-a tradus în temperarea vânzărilor retail până spre +3,0% anual.
La nivel european, studiile arată că anticipaţiile privind scumpirea locuinţelor accelerează deciziile de achiziţie şi impulsionează construcţiile rezidenţiale. Aşteptările colective alimentate de ”gura lumii” nu doar descriu economia, ci o şi modelează.
Şi totuşi, există mereu şi aşa-zişii ”căpoşi”care aleg să-şi urmeze planurile atunci când restul lumii ezită. Ei investesc atunci când alţii se retrag, construiesc atunci când teama predomină şi reuşesc uneori să transforme scepticismul lumii în propria lor şansă de succes.
Este cazul Carolinei Udrea, medic, devenită antreprenoare, care a fondat Medisprof Cancer Center – unul dintre cele mai mari spitale private de oncologie din vestul României. La început, Carolina oferea servicii de medicină de familie şi medicina muncii, însă dorinţa de a schimba modul în care se face oncologie în România a înspirat-o să deschidă Medisprof în 2010 – o perioadă extrem de dificilă pentru economia României. A fost privită cu scepticism, mai ales atunci când luat decizia dificilă de a deveni mai mult antreprenor decât medic, dar a continuat să investească în echipamente moderne şi certificări internaţionale. Astăzi, Medisprof are peste 250 de angajaţi, o cifră de afaceri de aproape 46 milioane lei şi planuri ambiţioase de extindere naţională.
Un alt exemplu este cel al lui Cristi Chiţu, fost bancher şi antreprenor în domeniul asigurărilor, care a descoperit succesul în panificaţie după ce a trecut prin mai multe eşecuri.
În 2012, a fondat Patiseria Tineretului, inspirat de reţetele bunicii şi de amintirile din copilărie. La doar 11 luni de la deschidere, primul sediu al patiseriei a fost demolat, o lovitură dură care l-a pus în faţa unei decizii dificile: să renunţe sau să continue. El a ales să meargă mai departe, susţinut de convingerea că face ceea ce îi place. Astăzi, Patiseria are cinci unităţi şi a ajuns la o cifră de afaceri de 13,5 milioane de euro în 2024.
Această dualitate - între vocea lumii şi vocea interioară - este esenţială pentru înţelegerea comportamentului economic. Cele două voci nu se exclud: prima oferă contextul, a doua direcţia. Nu este vorba doar despre statistici şi previziuni macro, ci despre milioane de decizii personale, libere, care puse cap la cap dau direcţia reală a societăţii.
Pentru ING, a înţelege această dinamică este esenţial. Prin campania ”Liber să tot fii” susţinem libertatea fiecăruia de a-şi urma vocea interioară, de a fi căpos, ambiţios, spontan, chiar şi atunci când lumea spune altceva.
Ca economişti, putem contribui la această conversaţie nu doar cu date, ci cu sens. Putem arăta că, dincolo de ciclurile economice şi de ştirile de moment, alegerile personale rămân motorul unei economii vii. Dezvoltarea autentică se naşte din libertatea de a decide, de a greşi, de a încerca din nou. Pentru că economia nu este despre cifre, ci despre oameni şi alegerile lor.
