1. Piaţa bursieră – Dobânzile mari oferite de Ministerul Finanţelor, fixe şi cu scadenţă lungă (7,8% /7,5%/6,8% la lei şi 3,75%/6,25% la euro), sunt peste dividendele care s-ar putea obţine acum la Bursă, cel puţin pentru acţiunile mari (5%-7%). Ca să nu mai vorbim că dobânzile de la Fidelis şi Tezaur nu sunt impozitate, în timp ce dividendele sunt impozitate de două ori – impozitul pe dividend şi includerea în plafonul de CASS.
O parte dintre români investesc în companiile mari de la Bursă în primul rând pentru dividende şi în al doilea rând pentru o eventuală creştere a valorii acţiunilor. Aici, investiorii se pot trezi chiar cu o scădere a valorii acţiunilor.
După cum remarcă şi Adrian Tănase, CEO al BVB, într-o discuţie la ZF Deschiderea de astăzi la Bursă, atât timp când la titluri de stat cupoanele sunt scutite de taxe, ar trebui şi cupoanele plătite de corporaţii, adică dobânzile la obligaţiuni, să beneficieze de acelaşi tratament fiscal, ca să fie aceeaşi piaţă pentru toţi.
Brokerii din piaţă spun că dobânzile mari plătite de Ministerul Finanţelor la Fidelis şi Tezaur afectează investiţiile în acţiuni la Bursă şi cererea pentru acţiuni şi obligaţiuni noi.
Pentru că cererea din zona de retail este mai redusă, preţurile acţiunilor stau pe loc, chiar dacă la parametrii actuali de pe piaţă acţiunile de la Bursa de la Bucureşti sunt subevaluate, cel puţin cele bancare.
Ministerul Finanţelor setează un câştig în piaţă, iar toţi cei care vor să obţină bani de la investitori trebuie să ofere câştiguri mult mai mari, peste 10-12% la lei şi chiar peste 8% la euro. Nu sunt multe companii care ar putea să plătească acest cost, iar cele care ar plăti au un risc extrem de ridicat.
Companiile care ar vrea să vândă acţiuni pieţei de retail ar trebui să ofere discounturi mari ca să convingă investitorii să investească în acţiuni/obligaţiuni corporative, dar asta înseamnă şi acceptarea de către acţionarii companiei a unei evaluări mult mai mici a firmei, ceea ce nu mulţi acţionari sunt dispuşi să accepte.
2. Piaţa imobiliară – Dobânzile mari oferite de Ministerul Finanţelor, scutite de impozit, încep să atragă bani de la investitorii români, care poate înainte ar fi avut pe listă mai degrabă să investească banii în achiziţia de apartamente pentru a le da ulterior în chirie. Deja pe piaţa imobiliară se vede o scădere a tranzacţiilor, în special pe zona investiţiilor în apartamente.
După cum a spus la ZF Live Gabi Arteni, prim-vicepreşedinte APAIR – Asociaţia Profesională a Agenţilor Imobiliari din România, în acest moment randamentele obţinute din chirii, dacă se iau în considerare taxele/impozitele, nu au cum să rivalizeze cu dobânzile oferite de Ministerul Finanţelor, 7,9% la lei/6,25% la euro, ca să nu mai vorbim de pierderile care se înregistrează în timpul unui contract de închiriere – luni în care un apartament stă liber, lucrările de renovare şi mobilarea.
Pentru ca sunt mai puţini investitori în achiziţiile de apartamente, nici dezvoltatorii nu prea se aruncă să ridice proiecte noi, asta presupunând că ar avea autorizaţie de construcţie.
Pentru că nu sunt proiecte noi, oferta scade, iar preţurile apartamentelor cresc, ceea ce se întâmplă acum pe piaţă.
Când dobânzile la titlurile de stat pentru populaţie erau 2-3%, asta înainte de 2022, era mai rentabil să cumperi un apartament, care era şi mai ieftin decât astăzi, şi să câştigi din chirie. Per total, puteai să câştigi la euro 4-6%. La chiriile actuale şi al preţurile actuale ale apartamentelor nu ai cum să rivalizezi cu dobânzile la titlurile de stat, mai ales că piaţa imobiliară este ilichidă, adică vânzarea unui apartament la preţul cerut nu se întâmplă chiar a doua zi. La titlurile de stat vânzarea se poate face de pe o zi pe alta.
3. Piaţa bancară – Băncile au început să simtă presiunea titlurilor de stat Tezaur şi Fidelis atât la nivelul dobânzilor mari oferite de Ministerul Finanţelor, cât mai ales acum, de la începutul acestui an, când Ministerul Finanţelor a schimbat scadenţa de vânzare a Fidelis de la trimestru la lună.
Băncile oferă dobânzi la depozite sub Fidelis/Tezaur. Dacă ar oferi dobânzi mai mari, ar trebui ca şi dobânzile la credite să fie cu mult mai mari, adică peste 10%-12% la lei şi peste 8% la euro. Băncile mai pot jongla cu dobânzile mici la conturile curente, ceea ce face ca media resurselor atrase să fie mai redusă, dar şi aşa dobânzile la credite care sunt acum în piaţă – peste 8% la lei şi peste 6% la euro – sunt considerate mari de către companii.
În ultimii doi/trei ani de zile, Ministerul Finanţelor a atras peste 45 de miliarde de lei prin Fidelis şi Tezaur, resurse care până acum nu au afectat băncile, dar care încep să afecteze de acum înainte, în sensul că ritmul de creştere al depozitelor se diminuează şi chiar s-ar putea ca unele bănci să înregistreze chiar o scădere a soldului depozitelor atrase de la populaţie.
Ministerul Finanţelor are mare nevoie de bani, este principalul cumpărător de lei şi euro de pe piaţă şi în aceste condiţii stabileşte nivelul dobânzilor ca punct de reper.
Băncile atrag resurse de la populaţie, pe care le plasează în titluri de stat. Dar de partea cealaltă, dobânzile mari de la credite fac dificilă finanţarea bancară atrasă de companii. Ce business ai ca să plăteşti dobânzi la lei de 8-10% în aceste vremuri extrem de tulburi?
Ministerul Finanţelor are în acest an un necesar de finanţare de 213 miliarde de lei, atât în lei cât şi în valută, şi sumele care nu pot fi obţinute de pe piaţa externă trebuie să fie obţinute de pe piaţa internă, de la bănci, fondurile de pensii Pilon II, care au ajuns în topul celor mai mari cumpărători de titluri de stat, fondurile de investiţii şi fondurile mutuale, companiile de asigurări.
Când cele şapte fonduri Pilon II, care trebuie să cumpere lună de lună titluri de stat, primesc dobânzi de peste 7%, cu risc zero, de ce ar mai investi în obligaţiuni ale companiilor, care chiar dacă au dobânzi mai mari au şi riscuri mai mari? Când Ministerul Finanţelor plăteşte dobânzi de 7%, de ce să mai investeşti în acţiuni la Bursă, unde dividendele sunt mai mici, iar riscul este mai mare?
Dobânzile din acest an la titlurile de stat nu vor scădea aşa de uşor având în vedere că inflaţia este în continuare sus – 5%, încă nu s-a clarificat situaţia cu alegerile prezidenţiale, guvernul nu este atât de solid şi oricum trebuie să ia măsuri fiscale pentru a se încadra într-un deficit bugetar de 7%, ca să nu mai vorbim că agenţiile de rating sunt cu ochii pe noi şi orice derapaj bugetar, economic, politic va arunca România în categoria “Junk”, nerezervată investiţiilor.
