Opinii

Vestea bună: şi viitorul guvern are pe mână un deficit bugetar de 100 de miliarde de lei, aşa că austeritatea se amână. Vestea proastă: în loc să se pregătească pentru creşterea numărului de cazuri Covid astfel încât să ţină economia, şcolile şi businessurile deschise, Iohannis, Orban şi Arafat au readus panica în rândul consumatorilor

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Vestea bună: şi viitorul guvern are pe mână un...

Autor: Cristian Hostiuc

16.11.2020, 01:38 5638

Scăderea economică fără precedent adusă de Covid şi mai ales situaţia şubredă de acum, unde revenirea economică se lasă aşteptată, va determina Uniunea Europeană să amâne şi pentru 2021 aplicarea regulilor fiscal-bugetare, printre care şi celebrul deficit de maxim 3% din PIB.

Paulo Gentiloni, comisarul european pentru economie, a declarat pentru Financial Times că se discută chiar amânarea regulilor fiscal-bugetar şi pentru 2022.

Ideea unei reveniri economice în V este o iluzie, a spus comisarul european.

Asta înseamnă că România, că viitorul guvern ar putea beneficia pentru 2021 de încă un deficit bugetar de aproape 100 de miliarde de lei (8-9% din PIB).

Dintr-o anumită perspectivă, a austerităţii bugetare, a creşterii taxelor şi a scăderii salariilor de care se teme toată lumea, discuţiile de la Bruxelles pe tema amânării impunerii regulilor fiscal-bugetare reprezintă o veste bună.

În condiţiile în care România are dobânzi de 2-3 ori mai mari decât ţările europene, finanţarea deficitului cu încă 100 de miliarde de lei, dacă nu chiar 200 de miliarde de lei dacă punem şi 2022, nu reprezintă o problemă.

Vedem mai încolo ce se va întâmpla.

În condiţiile scăderii investiţiilor străine, a investiţiilor companiilor private româneşti şi a multinaţionalelor, investiţiile statului pot ţine economia pe plutire, pot da de lucru companiilor. Este bine de reamintit că aproape 90% din veniturile strânse la buget se duc pe pensii şi salarii, aşa că dacă guvernul ar trebui să aplice regulile financiar-bugetare europene nu ar mai rămâne bani pentru investiţii sau alte scheme de suport.

Din mai până în octombrie economia şi-a revenit mai bine decât aşteptările, plus 5,6% în T3, după căderea de 10% din T2.

Consumul intrase pe plus, industria era în recuperare de la lună la lună, constructorii aveau de lucru, deşi a fost un an secetos nu era un dezastru în agricultura, IT-ul - cu o pondere de 6% din PIB - mergea din plin, companiile private începeau să angajeze din nou oameni mai ales că oferta de candidaţi era în creştere, ceea ce nu s-a mai întâmplat de aproape un deceniu, la stat oamenii nu s-au dat afară şi nici nu s-au tăiat salariile, dobânzile la lei aveau o perspectivă de scădere în continuare, băncile raportau creşteri ale activităţii de creditare, cursul valutar leu/euro era extrem de stabil, businessul din HoReCa şi din turism îşi mai trăgea puţin sufletul după o vară bună.

Din păcate, de la 1 noiembrie, odată cu creşterea alarmantă a numărului de cazuri Covid, sentimentul din piaţă s-a schimbat din nou, încrederea consumatorilor trecând din nou în teritoriu negativ.

Problema nu ţinea de explozia numărului de cazuri Covid, ci mai mult de faptul că autorităţile nu s-au pregătit din vară pentru acest lucru. Toată lumea este conştientă că se poate infecta cu Covid, toată lumea cunoaşte cazuri de prieteni care au trecut prin această situaţie fără probleme. Teama tuturor este însă că ajung la spital, unde poţi să iei alte bacterii (spitalele sunt vechi), unde s-ar putea să nu găseşti un loc la ATI dacă e aglomeraţie mare sau, mai nou, rişti să mori într-un incediu cum a fost cazul celor din Neamţ.

Când din toamnă numărul de cazuri a crescut exponenţial de la o zi la alta, ca şi cum ar fi fost ceva nou, neaşteptat, reacţia autorităţilor a fost de închidere a şcolilor şi a trece cursurile pe online, ceea ce duce la frustrarea şi mai mult a părinţilor. De ce în celelalte ţări europene, cu un număr mai mare de cazuri, şcolile au rămas deschise, iar în România autorităţile le-au închis imediat cum a început anul şcolar?

HoReCa a fost închisă din nou pentru că este cel mai uşor de făcut acest lucru.

Pieţele agroalimentare au căzut şi ele victimă, readucând în discuţie vechea luptă cu supermarketurile, care au fost lăsate deschise.

De asemenea, autorităţile au recomandat lucrul de acasă, acolo unde se poate.

Oamenii aud sentinţele Comitetului de Urgenţă (după ora 21 nu se mai circulă, se închid toate magazinele), se panichează şi mai mult.

În aceste condiţii nimeni nu mai consumă decât strictul necesar.

Vizionările şi deci vânzările de apartamente au scăzut din nou, vânzările de Black Friday nu pot acoperi golurile din celelalte zile, iar restaurantele deschise pentru take-away sunt privite cu ostilitate şi neîncredere.

Arafat este mai credibil decât un patron de restaurant sau de cafenea.

Jumătate din producţia locală de legume şi fructe se vinde prin pieţele agroalimentare. Decizia autorităţilor de a închide aceste pieţe, justificând prin faptul că cei vârstnici se duc mai mult la piaţă, deci se pot îmbolnăvi mai repede, a determinat imediat scăderea traficului şi a vânzărilor.

Poate o astfel de piaţă nu aduce venituri mai mari la buget decât un supermarket, pentru că mărfurile sunt mai puţin fiscalizate, dar prin vânzarea unui kilogram de cartofi, un comerciant sau un producător are bani de benzină, de unde statul ia sigur acciză, are bani să-şi mai cumpere o haină şi poate susţine un producător român, are bani să cumpere un apartament, de unde statul ia TVA sau impozit pe proprietate.

Dragoş Damian, directorul general al Terapia Cluj şi un promotor acerb al producţiei interne, spune: “Nu cred că specialiştii care impun măsurile epidemiologice realizează impactul lor pe lanţ, în economie. Economic lucrurile vor sta neplăcut în 2021 pentru că închiderile afectează în primul rând afacerile antreprenorilor, producătorilor mici, HoReCa sau fermierilor români, iar aceştia nu pot practica telemunca. Insistenţa cu care se discută despre telemuncă este o insultă inclusiv la adresa site-urilor de manufactură industrială.” 

Nu toată lumea are pe lângă casă, pe lângă business, o fabrică de bani cum are statul. Să poţi printa 100 de miliarde de lei, adică 20 de miliarde de euro deficit bugetar în 2020 şi poate încă 100 de miliarde de lei în 2021, înseamnă ceva.

Companiile private nu pot printa bani, aşa că pot să supravieţuiască prin reducerea numărului de angajaţi, tăierea salariilor şi chiar închiderea businessurilor, ceea ce chiar se întâmplă.

Florin Cîţu, ministrul finanţelor, vrea ca BNR să reducă mai mult dobânda la lei, dar Banca Naţională se arată îngrijorată mai mult de creşterea incertitudinilor economice.

Revenirea economică în V, atât de mult promovată de ministrul finanţelor, se va transforma în W şi din cauză că Iohannis, Orban şi Arafat gestionează creşterea numărului de cazuri Covid prin ceea ce le este cel mai simplu - închiderea activităţii şi a operaţiunilor.

Deşi au avut o vară la dispoziţie să se pregătească, sistemul sanitar este deja obosit, fără resurse umaneşi fără organizare. Plus că a ajuns să sară şi în aer. La propriu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO