Într-un moment de bilanţ al anului 2012 şI de previziuni pentru 2013, la patru ani de la declanşarea Marii Crize, este interesant de văzut cum se vedea 2013 la sfârşitul anului 2008, când puţini percepeau ce va urma.
Pentru că este un exerciţiu bun să compari prezentul nu numai cu trecutul, ci cu imaginea despre prezent pe care o aveai în trecut. Cu alte cuvinte, să comparăm economia României anului 2013, aşa cum se vede în datele de azi, cu imaginea pe care specialiştii în prognoză o aveau despre 2013 în 2008, chiar înainte de alunecare.
Din datele Comisiei de Prognoză, rezultă că această criză a mâncat de fapt jumătate din PIB-ul ţării. În loc să avem un produs intern brut de 278 miliarde de euro în 2013, aşa cum se prevedea în 2008, vom avea doar 144 miliarde de euro anul următor, faţă de 137 de miliarde de euro în 2012. Cu 134 miliarde de euro mai puţin.
Altfel spus, puteam azi să avem o economie de două ori mai puternică, dar cărţile au ieşit altfel. Totul a fost dat peste cap de criză, şI abia când sunt comparate realizările cu bugetul proiectat reiese pierderea reală.
Exprimat în PIB/capita, în loc să fi ajuns la 14.600 de euro, cât au ţări ca Polonia, Ungaria sau Cehia, avem azi doar 7.500 de euro, de patru ori mai puţin decât media din zona euro.
O măsură şI mai interesantă este diferenţa între salariul mediu net lunar prognozat atunci şI ceea ce s-a întâmplat în realitate. În 2008 se vedea la orizontul lui 2013 un salariu mediu net de 560 de euro. Ce vom avea în realitate în 2013? Un salariu mediu net de 350 de euro, cu 210 euro mai puţin.
Dar pe ce se bazau specialiştii în prognoză când vedeau o astfel de evoluţie a PIB?
ÎncurajaţI de parcursul dintre 2000 şI 2008, au pus pe hârtie o creştere economică liniară şI pentru perioada 2009-2012, de 6%. În plus, euro ar fi trebuit să coboare până în 2013 la 3,3 lei şI nu să fie 4,5 lei cât este astăzi.
În schimb, am avut o cădere cumulată de 8,5 % în 2009 şI 2010, iar de atunci stagnare.
Au fost aceste prognoze supra-realiste? Trebuia prevăzut că va urma o aterizare a economiei? Ce se vede din comparaţia între evoluţia pe componente ale PIB şI realitate?
Pe partea de formare a PIB, construcţiile, care urcaseră cu 30% în 2007 şI 2008, au avut cea mai dură cădere: -20% în 2009 şI 2010 cumulat, iar de atunci plus 2-3%. Pe hârtia Comisiei de Prognoză figura plus 12% pe an pe toată perioada 2009-2013. Ca mult, într-adevăr.
ŞI în cazul serviciilor este un mare contrast: faţă de plus 6% cât se prevedea în fiecare an (egal cu prognoza pentru evoluţia PIB), realitatea a fost un minus cumulat de 10% în primii trei ani de criză.
Industria în schimb a corespuns cu aşteptările specialiştilor. Cu excepţia anului 2009, care a marcat o cădere de doar1,5%, a rămas pe o creştere medie de 5%.
ŞI iată că această diferenţă de parcurs între componentele PIB relativ la ceea ce se aştepta subliniază că slăbiciunea economiei româneşti a fost în mare măsură internă. Industria, legată de exterior prin exporturi, şi-a revenit rapid, dar economia nu. Şocul a fost provocat din exterior, dar o dată ce în exterior a fost resorbit, economia locală a rămas în stare de KO pentru că dezechilibrele interne au fost prea mari.
Pe partea de utilizare a PIB, unde consumul deţine trei sferturi, era sau nu de prevăzut că motoarele se vor reduce după plus 10% în 2007 şI 2008? A fost destul de prevăzătoare o prognoză de plus 6% pentru 2009-2013? Prea puţin, o arată căderea de 10% cumulată în 2009 şI 2010 şI stagnarea ulterioară.
Dar investiţiile? Plus 29% în 2007, plus 27% în 2008 - ritmuri mai bune decât în China. Puteau să mai dureze cu plus 12% pe an pe toată perioada 2009-2013 aşa cum arăta prognoza? De fapt, nu şi-au mai revenit din şocul din 2009, când au avut o cădere de 28%.
Exporturi? Erau "bugetate" 73 de miliarde de euro pentru 2013, nu vom avea decât 48 de miliarde de euro la anul.
Ar fi fost frumos să fie aceste cifre adevărate. Bine măcar că hiper-optimismul de atunci s-a risipit.
Când va ajunge PIB la ceea ce se prevedea în 2008 pentru 2013? Cea mai recentă prognoză în care PIB-ul ajunge la circa 280 miliarde de euro datează din martie 2009. Este indicat anul …2019. Dar în martie 2009 nu se ştia încă ce ravagii urma să facă uraganul. Aşa că nu şase, ci încă zece ani probabil că mai trebuie până să ajungem la acel 2013 pe care îl imaginasem în 2008.
Asta a fost. O etapă pierdută, în care economia românească ar fi putut face saltul. Punct şI de la capăt. La MulţI Ani 2013!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
