Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), deşi pare tot mai aproape de finalizare, continuă să creeze confuzie cu privire la regulile după care se vor derula, după 1 ianuarie 2021, relaţiile dintre cele două entităţi pe toate palierele, de la cele care afectează cetăţenii ţărilor implicate, la cele comerciale sau administrative. Acordul post-Brexit dintre UE şi Marea Britanie, care ar trebui să clarifice lucrurile, încă se negociază, în ciuda faptului că termenul limită este foarte aproape. Din acest considerent, cel puţin din punctul de vedere al relaţiilor comerciale, este esenţial ca toate societăţile să se pregătească pentru schimbări profunde şi să finalizeze toate măsurile administrative necesare înainte de 31 decembrie 2020.
Acordul de retragere a Marii Britanii din UE, convenit în urmă cu un an şi intrat în vigoare la 1 februarie 2020, prevede o perioadă de tranziţie, până la finalul acestui an, în care regulile comerciale şi cele privind piaţa muncii rămân neschimbate. În acest timp, cele două părţi s-au angajat să ajungă la un acord de parteneriat economic „amplu şi echilibrat”, care să faciliteze comerţul şi investiţiile între părţi după finalizarea perioadei de tranziţie. În practică, însă, negocierile avansează lent şi nu sunt lipsite de tensiuni.
În cea mai recentă întâlnire, care a avut loc la jumătatea lunii octombrie, reprezentanţii celor două tabere au admis că textul acordului privind viitoarele relaţii trebuie să fie gata în timp util, având în vedere procedurile complexe pe care trebuie să le urmeze, inclusiv ratificarea Parlamentului European şi a tuturor parlamentelor statelor membre. În caz contrar, dacă Londra şi Bruxelles-ul nu vor ajunge la un acord post-Brexit, începând cu data de 1 ianuarie 2021, legăturile comerciale între cele două părţi se vor desfăşura după procedura urmată în prezent de UE cu orice alt stat terţ.
Cu sau fără acord, regulile se schimbă
Aşadar, regulile care se vor aplica de anul viitor nu sunt definitivate, însă, dincolo de rezultatul acestor negocieri, un lucru este cert: decizia Regatului Unit de a se retrage din piaţa unică a UE şi din uniunea vamală şi de a pune capăt liberei circulaţii a persoanelor, a bunurilor şi a serviciilor cu UE de la 31 decembrie 2020 presupune o schimbare semnificativă în relaţia dintre societăţile ambelor părţi după această dată. Chiar dacă se ajunge la un acord de parteneriat, relaţiile se schimbă, în special în ce priveşte piaţa unică a UE, uniunea vamală, domeniul TVA şi cel al accizelor. Acest lucru se va aplica în ambele direcţii, şi anume dinspre Marea Britanie înspre Uniune şi invers.
Sfârşitul perioadei de tranziţie va afecta în mod semnificativ atât administraţiile publice din statele membre UE, cât şi operatorii economici şi cetăţenii, fiind necesară pregătirea adecvată şi în timp util pentru a evita orice blocaje sau obstacole nedorite şi pentru a asigura continuitatea fluxurilor comerciale cu Marea Britanie.
Cum sunt afectate companiile din România
Pentru societăţile comerciale din România implicate în operaţiuni de export şi/sau import cu parteneri din Marea Britanie, sfârşitul perioadei de tranziţie va aduce modificări administrative în domenii precum comerţul cu bunuri (formalităţi, verificări şi controale vamale; regimul vamal; reguli de origine; regimul de taxare şi impozitare pentru importul şi exportul de bunuri - taxe vamale, TVA, accize), comerţul cu servicii (servicii financiare; servicii de transport; recunoaşterea calificărilor profesionale) sau transferuri de date şi protecţia datelor cu caracter personal.
Spre exemplu, în privinţa taxei pe valoarea adăugată (TVA), Brexit-ul are numeroase consecinţe, de la schimbarea regulilor privind aplicarea taxei în vamă (tranzacţia nu va mai fi considerată intracomunitară, ci extracomunitară), la înregistrarea companiilor în scop de TVA. În această privinţă, companiile stabilite în Marea Britanie, înregistrate în România în scop de TVA, care intenţionează să îşi continue activităţile, trebuie să ştie că vor fi obligate să numească în România un reprezentant fiscal care să se ocupe de aceste formalităţi.
Dar implicaţiile Brexit-ului nu se vor resimţi doar în relaţiile comerciale, ci şi în piaţa muncii, fie că vorbim de cetăţenii britanici care activează în România sau de românii care lucrează în Marea Britanie, atât prin prisma documentelor necesare desfăşurării activităţii, cât şi a contribuţiilor sociale şi beneficiilor aferente.
Şi exemplele pot continua, pe tipuri de tranzacţii sau domenii de activitate. Ce este esenţial, însă, de reţinut este termenul de 31 decembrie 2020, după care regulile jocului dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie vor fi altele decât cele după care ne-am ghidat în toţi aceşti ani, de când România este membră a Uniunii Europene. Şi, pentru că regulile încă nu sunt clare, iar timpul este foarte scurt, trebuie să ne pregătim temeinic.
Material de opinie de Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România
