Vă spune ceva "mapa roşie"? "Mapa roşie" este acel dosărel care ascunde jurământul depus de miniştri în faţa preşedintelui ţării, la preluarea funcţiei.
Ca într-un ritual, de câte ori depune un nou ministru jurământul, ceilalţi miniştri vin în coloană la Palatul Cotroceni, se aliniază ca sfinţii în spatele preşedintelui şi ascultă jurământul noului coleg, depus mai cu mâna stângă, mai cu dreapta pe Biblie sau pe Constituţie, cum îi vine fiecăruia. Urmează o cruce, două, mai largă sau mai smerită, iarăşi după gust. Apoi, cel în cauză păşeşte mai ţanţoş sau mai umil spre preşedinte, fâlfâind "mapa roşie" pe care i-o înmânează şefului statului, care o pasează apoi unei doamne. Ultimul ritual de acest fel s-a petrecut luni-seară în faţa preşedintelui interimar Crin Antonescu - cinci jurăminte.
Nu mai puţin de 45 astfel de jurăminte s-au depus de la începutul anului, în faţa preşedintelui României, fără a-i număra şi pe cei doi prim-miniştri (Ponta şi Ungureanu) care au depus şi ei acelaşi jurământ faţă de ţară şi de popor în prima jumătate a anului într-un guvern a cărui structură cuprinde 15 ministere. Dar pe această structură a ministerelor s-au perindat de la începutul anului 62 de miniştri (diferenţa faţă de cei care au jurat este explicabilă întrucât unii au depus jurământul în anii trecuţi).
Aşadar, 45 de jurăminte de credinţă depuse în faţa a doi preşedinţi - Traian Băsescu şi Crin Antonescu - la care au asistat 3 prim-miniştri sau "foşti" - Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu şi Victor Ponta (pe Cătălin Predoiu nu-l număram pentru că a fost premier interimar doar puţine zile). Unii au jurat de două ori - bunăoară ministrul de externe Titus Corlăţean, care a jurat prima dată ca ministru de justiţie, la debutul guvernării Ponta, iar luni-seară ca ministru de externe după ce Andrei Marga a fost îndepărtat fără să i se dea nicio explicaţie, după cum singur spune. De altminteri, pentru Ministerul de Externe s-a jurat cel mai mult de la începutul anului, mai precis de patru ori, pentru că Externele au avut şi cei mai mulţi şefi ai diplomaţiei de la începutul anului - Teodor Baconschi, Cristian Diaconescu (de două ori), Andrei Marga şi, de luni, Titus Corlăţean. Ministerul Educaţiei a avut de la începutul anului, la rândul său, patru miniştri plini şi unu interimar (o lună şi jumătate). Ministerul de Interne a avut patru miniştri.
Dincolo de schimbările fireşti ale garniturilor de miniştri în momentul schimbării guvernului, ce determină numirea unor demnitari pe funcţii pentru ca, la câteva luni, aceştia să demisioneze? - cazul recent al lui Ioan Rus sau al lui Lucian Isar? Sau, să fie schimbaţi, cazul lui Andrei Marga? Dar ce spune chiar Andrei Marga, într-un interviu la RFI România, despre motivul înlăturării sale: "Nu există vreun motiv formulat de cineva în vreun fel. Ipoteza mea e că de fapt a fost o împărţeală înăuntrul unui grup şi un domn a dorit foarte mult acest minister. Aceasta a fost totul". Dar dacă Titus Corlăţean şi-a dorit atât de mult fotoliul de ministru de externe, iar partidul ţine atât de mult la el, de ce a mai fost avansat ca titular la Justiţie.
Ultimele două Cabinete - cel al lui Ungureanu şi cel al lui Ponta - au oferit multiple exemple de oameni promovaţi în funcţii ministeriale fără să fi avut ce căuta pe acolo. Preşedintele suspendat Traian Băsescu spunea în iarnă că era pregătit de multă vreme pentru schimbarea lui Emil Boc. Componenţa ad-hoc a Cabinetului Ungureanu - cu oameni întrebaţi în ziua în care Guvernul ar fi trebuit să vină în Parlament dacă nu vor funcţii ministeriale - a arătat contrariul.
USL se pregăteşte de ani de zile pentru guvernare, dar la aproape de jumătatea mandatului de şapte-opt luni, încă experimentează - schimbă, retrage, mută miniştrii pe funcţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
