Piata energiei

Gazele dispar în 15 ani. Are România gaze neconvenţionale suficiente?

Gazele dispar în 15 ani. Are România gaze neconvenţionale suficiente?

Autor: Roxana Petrescu

20.04.2011, 11:50 554

În circa 15 ani România va rămâne fără petrol şi gaze. Deşi pânăacum datele privind rezervele neconvenţionale lipsesc, specialiştiicred că Marea Neagră este cel mai mare rezervor din lume pentrugaze de acest tip. Totodată, americanii de la Chevron şi ungurii dela MOL vor începe goana după resursele de gaze neconvenţionale peuscat după ce au concesionat mai multe perimetre în România.

În linii mari, gazele neconvenţionale, fie că sunt pe uscatsau offshore, reprezintă nişte gaze precum cele obişnuite, dar carese află în medii mult mai dure şi mai greu de exploatat.

"În opinia mea, România are două oportunităţi când vine vorba degaze neconvenţionale. Este vorba despre gazele de şist, despre carenu avem acum date concrete, şi de hidraţii din Marea Neagră. Toateaceste noţiuni par doar frumoase acum, îndepărtate, dar eu zic cătrebuie mai multă atenţie pentru că gazele şi petrolul aşa cum leştim noi se termină", spune Ionuţ Purica, expert în energie şimediu în cadrul Academiei Române.

Potrivit celor mai recente date cuprinse în Strategia energeticăa Ro­mâniei pentru perioada 2011-2035, rezervele de petrol şi degaze con­venţionale mai sunt suficiente circa 15 ani de zile ţinândcont de nivelul rezervelor dovedite şi de ritmul anual alproducţiei de hidrocarburi.

"Rezultă faptul că acoperirea creşterii cererii de energieprimară în România va fi posibilă prin creşterea utilizăriiresurselor regenerabile de energie şi prin importuri de energieprimară, gaze, ţiţei, cărbune, com­bustibil nuclear. La nivelulori­zon­tului analizat, Ro­mânia va rămâne de­pen­dentă deim­por­turile de ener­gie pri­mară", se arată în do­cu­men­tulStrategia ener­ge­tică care încă nu a fost aprobat, deşi este îndiscuţii de mai bine de un an de zile. Nică­ieri nu este menţionatşi un even­tual potenţial de gaze necon­venţionale al Ro­­mânieideşi specialiştii spun că acesta este uriaş şi deja primiiinvestitori străini au început să facă paşi în ex­ploatarea acesteire­surse.

Apa îngheţată cu gaze din Marea Neagră

"În Marea Neagră, la adâncimi de 700-800 de metri sunt gazeîngropate în se­di­mentele de pe fundul mării. La aceste adâncimise formează ceea ce se numeşte apă îngheţată, iar în moleculeleacestei struc­turi este stocat gaz. Când această gheaţă este scoasădin condiţiile de tem­pe­ra­tură şi presiune, ea se topeşte şieli­be­rează ga­zul. Potrivit studiilor existente, Marea Neagră arecel mai mare potenţial de pe pă­mânt de gaz hidraţi", spuneGheorghe Oaie, directorul general al Institutului Naţional deCercetare - Dez­voltare pentru Geologie şi Geoecologie MarinăGeoEcoMar.

Oaie mai spune însă că deşi cercetările în acest domeniu se facde minimum 10 ani, nu există deocamdată o măsură concretă sau unprogram prin care să fie avută în vedere exploatarea acestorresurse.

"Extragerea acestor resurse este foarte di­ficilă din cauzaadâncimii mari a apei. În plus sunt necesare echipamente rezistenteîntr-un mediu coroziv. Astfel de resurse mai sunt întâlnite în zonereci aşa cum este nor­dul Siberiei. Părerea tuturor specia­liştiloreste că pe termen lung, în ciuda deza­van­ta­jelor legate deexploatare, aceasta va deveni resursa numărul unu", a mai spusOaie.

MOL şi Chevron, pe uscat după gazele deşist

Dacă în ceea ce priveşte gazele necon­ven­­ţionale offshorelucrurile sunt abia în faza de cercetare, pe partea de gaze de şistdeja există trei companii care vor să vadă po­tenţialul acesteiresurse. Printre acestea se numără americanii de la Chevron şiun­gurii de la MOL. "Până în acest moment nu este con­firmatpotenţialul de gaze necon­venţionale al României şi nu au fostforate sonde de ex­plorare nici de către Petrom şi nici de Romgaz.Totuşi, trei companii care au par­ticipat la runda a X-a pentrupe­ri­metrele de explorare petrolieră au solicitat şi dreptul de aexplora gaze necon­ven­ţio­nale. Printre acestea se numără MOL(Un­garia) şi Chevron (SUA)", a declarat Dorin Co­jocaru, directorîn cadrul Agenţiei Na­ţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Anul trecut, ANRM a oferit spre con­ce­­sio­­nare 30 deperimetre: 12 în De­pre­siunea Pa­nonică, 7 în Dobrogea şi 11 pepla­toul con­­tinental al Mării Negre. Printre câşti­gă­tori s-aunumărat grupul ungar MOL, o fi­lia­lă locală a Chevron, MelroseResources, pre­­cum şi o serie de companii mai puţin cu­nos­cute.MOL a câştigat peri­metre în De­pre­siunea Panonică, iar Che­vronîn Do­bro­gea.

"Gazele convenţionale sunt zăcă­min­tele care se exploateazăacum, iar cele ne­con­ven­ţionale sunt cele care se formează îndi­ferite tipuri de roci, şisturi, argile, la adân­cimi mult maimari com­parativ cu cele con­ven­­­ţionale. Extragerea acestorresurse este mult mai di­ficilă şi costistoare atât din cauzaadân­cimii la care se formează aceste gaze, dar şi din cauzastructurilor în care se află care sunt mai dure", explicărepre­zen­tantul ANRM.

Cert este că un raport realizat anul tre­cut de către analiştiide la Erste Group arată că gazele neconvenţionale vor fi resursacare va înregistra cea mai rapidă creştere în urmă­toarele decenii.Mai mult geologii cred că pe viitor rezervele de gazenecon­ven­ţio­nale pot fi de zece ori mai mari com­parativ cu celecon­ven­ţionale. La nivel euro­pean, Po­lonia este creditată cu celmai mare po­ten­ţial pe partea de gaze de şist.