În circa 15 ani România va rămâne fără petrol şi gaze. Deşi pânăacum datele privind rezervele neconvenţionale lipsesc, specialiştiicred că Marea Neagră este cel mai mare rezervor din lume pentrugaze de acest tip. Totodată, americanii de la Chevron şi ungurii dela MOL vor începe goana după resursele de gaze neconvenţionale peuscat după ce au concesionat mai multe perimetre în România.
"În opinia mea, România are două oportunităţi când vine vorba degaze neconvenţionale. Este vorba despre gazele de şist, despre carenu avem acum date concrete, şi de hidraţii din Marea Neagră. Toateaceste noţiuni par doar frumoase acum, îndepărtate, dar eu zic cătrebuie mai multă atenţie pentru că gazele şi petrolul aşa cum leştim noi se termină", spune Ionuţ Purica, expert în energie şimediu în cadrul Academiei Române.
Potrivit celor mai recente date cuprinse în Strategia energeticăa României pentru perioada 2011-2035, rezervele de petrol şi degaze convenţionale mai sunt suficiente circa 15 ani de zile ţinândcont de nivelul rezervelor dovedite şi de ritmul anual alproducţiei de hidrocarburi.
"Rezultă faptul că acoperirea creşterii cererii de energieprimară în România va fi posibilă prin creşterea utilizăriiresurselor regenerabile de energie şi prin importuri de energieprimară, gaze, ţiţei, cărbune, combustibil nuclear. La nivelulorizontului analizat, România va rămâne dependentă deimporturile de energie primară", se arată în documentulStrategia energetică care încă nu a fost aprobat, deşi este îndiscuţii de mai bine de un an de zile. Nicăieri nu este menţionatşi un eventual potenţial de gaze neconvenţionale al Românieideşi specialiştii spun că acesta este uriaş şi deja primiiinvestitori străini au început să facă paşi în exploatarea acesteiresurse.
Apa îngheţată cu gaze din Marea Neagră
"În Marea Neagră, la adâncimi de 700-800 de metri sunt gazeîngropate în sedimentele de pe fundul mării. La aceste adâncimise formează ceea ce se numeşte apă îngheţată, iar în moleculeleacestei structuri este stocat gaz. Când această gheaţă este scoasădin condiţiile de temperatură şi presiune, ea se topeşte şieliberează gazul. Potrivit studiilor existente, Marea Neagră arecel mai mare potenţial de pe pământ de gaz hidraţi", spuneGheorghe Oaie, directorul general al Institutului Naţional deCercetare - Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie MarinăGeoEcoMar.
Oaie mai spune însă că deşi cercetările în acest domeniu se facde minimum 10 ani, nu există deocamdată o măsură concretă sau unprogram prin care să fie avută în vedere exploatarea acestorresurse.
"Extragerea acestor resurse este foarte dificilă din cauzaadâncimii mari a apei. În plus sunt necesare echipamente rezistenteîntr-un mediu coroziv. Astfel de resurse mai sunt întâlnite în zonereci aşa cum este nordul Siberiei. Părerea tuturor specialiştiloreste că pe termen lung, în ciuda dezavantajelor legate deexploatare, aceasta va deveni resursa numărul unu", a mai spusOaie.
MOL şi Chevron, pe uscat după gazele deşist
Dacă în ceea ce priveşte gazele neconvenţionale offshorelucrurile sunt abia în faza de cercetare, pe partea de gaze de şistdeja există trei companii care vor să vadă potenţialul acesteiresurse. Printre acestea se numără americanii de la Chevron şiungurii de la MOL. "Până în acest moment nu este confirmatpotenţialul de gaze neconvenţionale al României şi nu au fostforate sonde de explorare nici de către Petrom şi nici de Romgaz.Totuşi, trei companii care au participat la runda a X-a pentruperimetrele de explorare petrolieră au solicitat şi dreptul de aexplora gaze neconvenţionale. Printre acestea se numără MOL(Ungaria) şi Chevron (SUA)", a declarat Dorin Cojocaru, directorîn cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Anul trecut, ANRM a oferit spre concesionare 30 deperimetre: 12 în Depresiunea Panonică, 7 în Dobrogea şi 11 peplatoul continental al Mării Negre. Printre câştigători s-aunumărat grupul ungar MOL, o filială locală a Chevron, MelroseResources, precum şi o serie de companii mai puţin cunoscute.MOL a câştigat perimetre în Depresiunea Panonică, iar Chevronîn Dobrogea.
"Gazele convenţionale sunt zăcămintele care se exploateazăacum, iar cele neconvenţionale sunt cele care se formează îndiferite tipuri de roci, şisturi, argile, la adâncimi mult maimari comparativ cu cele convenţionale. Extragerea acestorresurse este mult mai dificilă şi costistoare atât din cauzaadâncimii la care se formează aceste gaze, dar şi din cauzastructurilor în care se află care sunt mai dure", explicăreprezentantul ANRM.
Cert este că un raport realizat anul trecut de către analiştiide la Erste Group arată că gazele neconvenţionale vor fi resursacare va înregistra cea mai rapidă creştere în următoarele decenii.Mai mult geologii cred că pe viitor rezervele de gazeneconvenţionale pot fi de zece ori mai mari comparativ cu celeconvenţionale. La nivel european, Polonia este creditată cu celmai mare potenţial pe partea de gaze de şist.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
