Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi. Cum s-au adaptat românii la noul model de colectare selectivă a PET-ului, ce probleme au identificat şi ce părere au despre cât de reciclabil este plasticul murdar

Plasticul este un material pe care îl întâlnim, sub toate formele, constant în viaţa de zi cu zi. Fie că este vorba de un ambalaj din PET pentru băuturi răcoritoare, cosmetice sau lapte, fie că este vorba de caserole de mâncare sau ambalaje pentru cosmetice din polipropilenă (PP), plasticul se găseşte într-o formă sau alta în orice gospodărie. ZF a vrut să vadă cum reuşesc consumatori din diferite zone ale ţării să colecteze separat plasticul, cu ce probleme se confruntă şi ce părere au despre plasticul care este murdar şi ajunge totuşi în containerele destinate colectării materialelor plastice.

„Colectez separat sticlele cu sigla SGR şi le duc la centrele din supermarketuri. În general, nu întâmpin probleme atunci când vreau să arunc ambalajele, avem containere separate pentru sticlă, plastic, carton, gunoi menajer şi resturi compostabile, şi pot doar să sper că firma de salubritate le şi preia pe categorii”, spune Caterina A., care locuieşte în Cluj şi care spală caserolele şi alte deşeuri din plastic înainte de a le arunca în containerul dedicat pentru că ia în calcul că altfel acestea nu vor ajunge să fie reciclate. La rândul ei, Georgiana din Ploieşti, cu experienţă în contabilitate, spune că face selecţia ambalajelor şi duce la centrele care colectează ambalaje cu sigla SGR, însă a identificat câteva probleme în ceea ce priveşte locurile unde ar trebui să ajungă ambalaje curate. „De cele mai multe ori în containerele dedicate ambalajelor reciclabile am găsit aruncat şi gunoiul menajer şi chiar am făcut observaţie câtorva vecini pentru a nu mai arunca la întâmplare, sau au fost situaţii în care pubelele erau pline şi a trebuit să caut prin altă parte a oraşului un container gol unde să le arunc”, a explicat ea. Speră ca toate ambalajele colectate să fie reciclate, deşi este în dubiu în ceea ce priveşte articolele murdare. Pentru locuitorii din unele localităţi, o mare problemă constă în faptul că zilele de colectare se schimbă. De exemplu, Alexandra T., care locuieşte în comuna Bălăceanca de lângă Bucureşti şi lucrează în domeniul juridic, spune că este destul de complicat să tot aştepţi după maşina de colectare. Însă, duce ambalajele PET la punctele de colectare pentru ambalajele PET. Însă, în ceea ce priveşte ambalajele murdare crede că de exemplu sticlele de ulei sunt mult mai greu de reciclat decât ambalajele mai puţin murdare. Şi Beatrice I. din Pantelimon strânge ambalajele în containere separate şi le duce în punctele de colectare dedicate, dar uneori mai întâmpină probleme.

„Noi consumăm multe produse şi se strâng multe ambalaje şi timpul nu mă ajută să ajung zilnic la punctele de colectare. Iar când ajung mai găsesc unele defeste sau urât mirositoare”. Ea crede că deşeurile murdare nu ar trebui pur şi simplu să fie colectare, astfel  oamenii să fie atenţi la ce aruncă.

„Colectez separat majoritatea deşeurilor, pe cât posibil, iar toate ambalajele de băuturi ajung în automatele SGR, care mi se pare ca funcţionează din ce în ce mai bine”, povesteşte şi Elena S, care se află în concediu de creştere a copilului şi locuieşte din Sectorul 3 din Bucureşti. Însă, de fiecare dată când merge la containerele din spatele blocului să arunce deşeurile reciclabile, acestea sunt pline.

„Cred că prima responsabilitate în reciclare ne revine nouă, cetăţenilor, însă aici pare că se produce şi prima ruptură. Oamenii pur şi simplu nu vor să arunce deşeurile în tomberonul corespunzător”. Mai mult, Elena povesteşte că i s-a întâmplat de mai multe ori să se intersecteze cu măşina care ridică gunoiul atunci când a mers cu propriile deşeuri să le arunce.

„ Obişnuiesc să merg cu o sacoşă cu diferite deşeuri reciclabile pe care să le sortez acolo, pe loc, fiecare în tomberonul său. Însă nu o dată cei de la salubritate mi-au spus să le dau lor sacoşa să o răstoarne direct în măşină, cu toate deşeurile amestecate. Asta mă face să mă îndoiesc că plasticul ajunge acolo unde ar trebui, la centrele de reciclare”, a subliniat ea. Elena crede că plasticul murdar nu se poate recicla, aşa că alege să spele totdeauna paharele de iaurt, cutiile şi alte recipiente înainte de a le arunca. 

O situaţie asemănătoare a observat şi Ioana C, de profesie video editor care locuieşte în Sectorul 2, care a observat la containerele de lângă bloc multe deşeuri în jur, dar şi faptul că sunt pline. Însă, ea selectează plasticul şi alte tipuri de ambalaje, dar şi le duce la centrele de colectare pe cele cu sigla SGR.

Şi locuitori din Sectorul 6, chestionati de ZF, încearcă să ducă ambalajele cu sigla SGR în punctele dedicate. Din 20 de persoane întrebate de ZF dacă colectează separat ambalajele care pot fi recuperate prin intermediul centrelor dedicate sistemului SGR, majoritatea spun că fac acest lucru. Doar o persoană spune că deşi le colectează separat, nu poate să le ducă la RVM-uri, ci le aruncă în containerele de plastic din faţa blocului. Însă, unii locuitori atrag atenţia că adesea pubelele de fracţie uscată sunt pline datorită volumului mare al ambalajelor.

Însă, dacă ne uităm pe ratele de colectare anunţate de RetuRO, administratorul SGR, vedem că plasticul are a doua cea mai bună rată de colectare (94% în primele trei luni), după aluminiu (96%), ceea ce se poate observa, chiar dacă la nivel micro, şi din declaraţiile oamenilor intervievaţi de ZF.