Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi. Cum a schimbat Sistemul Garanţie-Returnare colectarea şi reciclarea plasticului în România. „Procentele de colectare sunt clar cu peste 50% mai mari faţă decât erau înainte de implementarea sistemului“

♦ România era în 2023 pe ultimul loc în Europa la procentul materialelor utilizate care proveneau din materiale reciclate.

Sistemul de Garanţie-Returnare, lansat la finalul anului 2023, a colectat până acum peste 3,3 miliarde de ambalaje şi a pus pe piaţă peste 230.000 de tone de deşeuri care au ajuns mai departe la reciclatori din ţară şi din străinătate. În primul an de funcţionare, sistemul a ajuns la o rată de colectare de 55%, cu vârfuri în sezonul cald. Însă, dincolo de aceste cifre, sistemul a susţinut şi creşterea gradului de colectare şi de reciclare a ambalajelor care altminteri ar fi ajuns pe câmp sau la groapa de gunoi.

„Aici performanţa este foarte mare. Nu avem cifre exacte pentru că raportările României înainte erau per total deşeuri, însă de exemplu la PET, înainte de SGR, procentul de colectare a ambalajelor de plastic era de 14%, conform raportării făcute de România, şi am ajuns doar în primul an la 55% grad de colectare, deci dacă ne referim strict la această categorie, impacul este foarte mare”, a spus Cătălina Marga, CFO al RetuRO, administratorul SGR. Ea spune însă că România mai are mult de făcut în a creşte gradul de colectare a deşeurilor, iar SGR este doar o mică parte din ce trebuie făcut. „Clar procentele de colectare la ambalaje sunt cu 50% mai mari decât erau înainte de implementarea SGR”, a punctat Cătălina Marga. În primul an de funcţionare, RetuRo a trimis către reciclatori peste 230.000 de tone de materie primă pentru noi ambalaje în principiu. Însă România nu are capacitate de reciclare a întregii cantităţi de sticlă, PET şi aluminiu colectat prin SGR, astfel că circa 40% din cantitate merge la export. 

Din cele 230.000 de tone de material, 67% a fost sticlă având în vedere că aceasta este mai voluminoasă. Reprezentanţii RetuRO mai spuneau că orice sistem de garanţie-returnare, ajunge după cinci-şase ani de funcţionare să aibă o puritate a materialelor foarte mare. “Cu cât puritatea materialelor colectate este mai mare, cu atât un procent din ce în ce mai mare poate fi refolosit într-o nouă sticlă. Astăzi nu se întorc 100% din deşeuri înapoi în sticle, pentru că cele, de exemplu, foarte colorate, nu mai pot fi refolosite într-o nouă sticlă. Şi se duc către fibre, către tot reciclare, dar alte surse, nu către sticle. Dar puritatea materialelor este unul dintre principalele noastre obiective“, explica Cătălina Marga, CFO, RetuRO. 

Puritatea este importantă şi pentru reciclatori. De altfel, reprezentanţii ALPLA spun că SGR ar trebui să aibă un efect pozitiv prin faptul că se returnează mai mult material şi materialul este, de asemenea, mai pur, deoarece nu se amestecă cu altele.

„Factorul decisiv aici este dacă există sau nu un drept de prim refuz pentru producători pentru materialul colectat - ca în Austria, de exemplu, sau nu”, punctează reprezentanţii ALPLA.

România era în 2023 pe ultimul loc în Europa la procentul materialelor utilizate care proveneau din materiale reciclate. Per total, România recicla doar 32% din plasticul existent (inclusiv PET), conform datelor Eurostat. De asemenea, în 2021 România recicla doar 35% din dozele de aluminiu, fiind pe penultimul loc în Europa. În Germania, 99% din aceste doze se reciciclau, conform asociaţiei Metal Packaging Europe, care ia în calcul inclusiv date Eurostat.

Potrivit UNESDA, asociaţia care reprezintă producătorii de băuturi răcoritoare din Europa, în România, în 2022, gradul de reciclare a ambalajelor din sticlă era de 64%, în Vestul Europei procentul fiind mult mai mare.