Pagina verde. Plastic – realităţi şi prejudecăţi. Ce este contaminarea plasticului şi cum o putem evita astfel încât să se recicleze mai uşor?

♦ Deseori plasticul este văzut ca un important poluator, însă impactul oricărui tip de material asupra mediului ar putea fi puternic redus dacă acesta ar fi colectat şi reciclat în condiţii optime.

Majoritatea tipurilor de plastic se pot recicla, iar PET-ul conduce detaşat din punct de vedere al uşurinţei cu care el poate să fie transformat într-un nou ambalaj. Însă, deşi la prima vedere reciclarea acestui tip de material este un proces uşor, în realitate industria de profil se confruntă cu o mulţime de provocări. Una dintre aceste provocări este contaminarea ambalajelor din plastic, care îngreunează reciclarea. Astfel, deseori plasticul este colectat cu alte tipuri de materiale iar în containerul de colectare se varsă diferite substanţe precum uleiul. În plus, materialele destinate reciclării pot fi uşor contaminate de reziduurile alimentare sau de alte reziduuri dacă acestea nu sunt în primul rând depozitate corespunzător. De asemenea, un ambalaj considerat contaminat este şI acela format din mai multe tipuri de plastic, pentru că acestea au nevoie diferite în procesul de reciclare. „Produsele din plastic sunt adesea proiectate fără a se gândi la reutilizare, reparare sau reciclare. Mai mult, unele produse includ laminate din diferite materiale (de exemplu, plastic, metal şi hârtie), ceea ce îngreunează sortarea şi reciclarea. O mare parte din plastic este utilizat pentru ambalaje, iar aceste produse sunt adesea contaminate cu alimente şi alte substanţe, ceea ce împiedică reciclarea”, scrie Agenţia Europeană de Mediu. Conform resurselor disponibile, aproape un sfert din deşeurile din plastic colectate în Europa ajung să fie respinse deoarece sunt constaminate. Dacă acest lucru se întâmplă, plasticul ajunge să fie introdus într-un proces de reciclare care presupune folosirea sa în alte produse decât cele din care provine şI practic nu facilităm buna funcţionare a economiei circulare. În alte situaţii, deşeurile nereciclabile sunt supuse valorificării energetice. Datele de pe site-ul statului Oregon (SUA) susţin că aceşti contaminanţi cauzează probleme pe tot parcursul transportului materialelor reciclabile în sistem.  Contaminanţii comuni care cauzează probleme în programele de reciclare din Oregon includ pungi de plastic, folii de plastic, lichide, alimente, ambalaje murdare, furtunuri de grădină, umeraşe de sârmă, textile, scutece, electronice şi baterii. Unele dintre aceste materiale pot fi reciclate separat, dar cauzează probleme semnificative atunci când sunt amestecate cu alte materiale reciclabile în sisteme de colectare combinate.

„Alimentele, lichidele, uleiul sau substanţele chimice periculoase pot contamina hârtia şi alte materiale din containerele de reciclare, făcând inutilizabile loturi întregi de materiale comprimate în camioanele de reciclare. Odată ce materialele reciclabile ajung la o instalaţie de recuperare a materialelor, sortatorii instruiţi selectează manual majoritatea contaminanţilor din grămezi de materiale reciclabile, dar mulţi contaminanţi pot trece prin procesul de sortare, cum ar fi pungile de plastic şi articolele murdare de alimente”. Astfel, pentru a ne asigura că în final plasticul pe care ne-am străduit să îl colectăm separat ajunge să fie reciclat, trebuie să avem grijă să îl curăţăm de resturi alimentare sau de ulei, să nu îl depozităm într-un container unde se pot scurge substanţe chimice şi să scoatem etichetele sau alte componente din alte materiale. De exemplu, deja mulţi producători de produse de curăţenie indică pe etichetă ca aceasta să fie scoasă înainte de colectare în containerul dedicat.