Pagina verde. Plastic – realităti şi prejudecăţi. Există o legătură între temperaturile caniculare şi deşeurile de plastic aruncate necorespunzător?

♦ Tratarea cu responsabilitate a deşeurilor din plastic este o misiune globală, ale cărei efecte ajung să se vadă în viaţa de zi cu zi şi să se răsfrângă asupra tuturor.

Despre plastic se ştie deja că vine la pachet cu o mare responsabilitate în ceea ce priveşte „descotorosirea“ de obiectele în care îşi găseşte locul, orice decizie greşită fiind o cărămidă în plus la suferinţa mediului înconjurător. Se poate vorbi însă despre o legătură concretă între cantităţile mari de plastic aruncat în natură şi fenomenul tot mai acut resimţit al încălzirii globale? Unele studii spun că da.

„Emisiile de gaze cu efect de seră care provin de la ciclul de viaţă al plasticului ameninţă capacitatea comunităţii globale de a limita creşterea globală a temperaturilor sub 1,5 grade Celsius“, notează platforma Green Report, citând un raport realizat de Center for International Environmental Law (CIEL) în 2019.

CIEL estima atunci că producţia şi incinerarea de plastic aveau să adauge, doar într-un an, 850 de milioane de tone de gaze cu efect de seră în atmosferă, echivalentul a 189 de centrale electrice pe cărbune.

Plasticul îngropat, depozitat necorespunzător şi nedirecţionat către reciclare va ajunge să se descompună în microplastic şi macroplastic la un moment dat, este ceea ce spun specialiştii.

Numai sectorul românesc al Dunării transportă anual, în medie, 48,5 tone de microplastic şi 48 de tone de macroplastic, conform un studiu realizat de asociaţiile MaiMultVerde şi Global Water Partnership România. În total aşadar, Dunărea „cară“ aproape 100 de tone de plastic în fiecare an. Odată ajuns în apă, plasticul se descompune foarte încet, desfăcându-se în bucăţi mici, cunoscute sub numele de microplastic, adică particule cu dimensiuni de maximum 5 mm.

Mai departe, plasticul (micro sau macro) poate ajunge şi în organism prin ceea ce mâncăm, prin apă şi aer. Şi unele incendii de vegetaţie pot porni de la astfel de deşeuri. De aceea, tratarea cu responsabilitate a deşeurilor din plastic este o misiune globală, ale cărei efecte ajung să se vadă în viaţa de zi cu zi şi să se răsfrângă asupra tuturor.

În România, temperatura medie anuală a crescut cu aproximativ un grad Celsius în ultimul secol, potrivit datelor analizate din statisticile disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, folosind date aferente mai multor staţii meteorologice din ţară, deoarece fiecare regiune are un specific, în funcţie de zona geografică în care se află.

Încălzirea globală este unul dintre subiectele fierbinţi ale acestui secol, care ia amploare şi care duce la o preocupare tot mai mare pentru aspecte care ţin de sustenabilitate, alături de probleme precum reciclarea, poluarea, consumul de energie şi risipa alimentară. Statele sunt încă departe de progresul necesar pentru limitarea creşterii temperaturii globale cu cel mult 1,5 grade Celsius, aşa cum a fost convenit prin Acordul de la Paris.

Agricultura, turismul, asigurările, HoReCa şi construcţiile au cel mai mult de suferit de pe urma schimbărilor climatice, spun specialiştii în domeniu. Fenomene extreme precum furtunile din timpul verii, care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens, precipitaţii abundente, descărcări electrice şi tornade, dar şi valurile de căldură, perioadele cu secetă şi incendiile de vegetaţie îşi pun amprenta asupra evoluţiei businessurilor din diferite domenii.