Politică

2.000 de oameni tropăie să ocupe posturi de miniştri, consilieri şi directori în noul guvern. Şi toţi se înghesuie la un salariu de maxim 1.000 de euro/lună

Autor: Adelina Mihai

02.05.2012, 00:08 4966

Peste 2.000 de consilieri, secretari de stat şi şefi ai instituţiilor deconcentrate din subordinea ministerelor urmează să fie înlocuiţi în noul guvern condus de Victor Ponta, iar miza pentru o funcţie în înalta administraţie publică nu o reprezintă salariile, care nu depăşesc 1.000 de euro pe lună, ci posibilitatea afacerilor colaterale care vin odată cu poziţia.

"Nu prea văd să se înghesuie specialişti care să ocupe prin concurs posturile de management din administraţie pentru câteva luni, majoritatea aşteptând să facă acest lucru după alegeri. Probabil că există o «clientelă» a fostului executiv care va pleca şi care va fi înlocuită de o «clientelă» a noului guvern, oameni care, din experienţa mea, nu prea sunt dispuşi să muncească", a spus profesorul Dumitru Miron de la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice.

Una dintre cele 15 măsuri economice pe care Victor Ponta a promis că le va introduce în următoarele şase luni se referă la depolitizarea structurilor deconcentrate din subordinea ministerelor, susţinând că de la secretar de stat în jos, fiecare post trebuie ocupat prin concurs.

O analiză a ZF arată că în cele 42 de judeţe există un număr de aproape 1.500 de unităţi ale serviciilor publice deconcentrate din subordinea ministerelor - altele decât agenţiile guvernamentale - care întregesc tabloul unei administraţii sufocate de birocraţie şi imposibil de profesionalizat din cauza controlului politic.

Împărţirea funcţiilor în deconcentrate a fost în ultimii ani principala miză politică în teritoriu, dar şi cauza supradimensionării sistemului. Primul pas pe care ar trebui să-l facă noul guvern, pentru că tot a clamat transparentizarea şi depolitizarea la nivelul structurilor din administraţie, este înfiinţarea unui portal sau a unei secţiuni pe site-ul Guvernului prin care cetăţenii să vadă, în timp real, ce posturi de conducere sunt disponibile şi dacă pot să aplice pentru acestea, dar şi cine a câştigat concursurile de angajare, cu nume şi date din CV-urile fiecăruia.

Florin Pogonaru (desen), preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), spune însă că puţini sunt cei care vor să ocupe astfel de funcţii pentru bani (cu excepţia celor care vor fi ulterior implicaţi în dosarele DNA), puterea şi statutul în societate fiind importante într-o funcţie din înalta adminis­traţie publică.

"Mereu am spus că în momentul în care se va banaliza funcţia de secretar de stat sau cea de director de instituţie deconcentrată, atunci se va vedea progresul în România. Mulţi dintre cei care vor să ocupe aceste funcţii nu se duc pentru bani, ci pentru puterea pe care le-o conferă, pentru că au influenţă şi putere de decizie asupra alocării resurselor. În plus, funcţia reprezintă o ascensiune în societate, iar aceas­tă mentalitate s-a păstrat încă de dinainte de '89", a explicat Florin Pogonaru.

De altfel, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, a subliniat în repetate rânduri paradoxul sistemului bugetar, reprezentat de faptul că disfuncţionalitatea administraţiei nu poate fi anulată prin reduceri salariale, ci prin introducerea unor criterii clare de performanţă şi de salarii motivante pentru decidenţi. El a fost primul oficial care a admis că salariile miniştrilor sunt prea mici ca să nu invite la fraudă, fiind de 10-15 ori mai mici decât cele ale şefilor din marile companii.

"Creşterea nivelului salarial oferit pentru funcţiile de conducere nu cred că se va putea discuta sub nicio formă în perioada de interimat a actualului guvern. Acest guvern va avea ca rol o continuare a unei stări de fapt, va avea de gestionat o situaţie paradoxală: nu va avea nicio zi de graţie, noii miniştri va trebui să ştie din prima clipă în care au fost numiţi ceea ce au de făcut", a mai spus profesorul Miron.

În opinia lui Pogonaru, nu există un profil standard al angajaţilor care urmează să ocupe funcţii în conducerea administraţiei publice. Însă el crede că aceştia ar trebui să aibă experienţă managerială în sectorul privat, dar să şi cunoască domeniul în care urmează să ia decizii, pentru a obţine rezultate. El a explicat că, până la urmă, există unele activităţi de rutină pentru care trebuie să existe manageri familiarizaţi cu aceste tipuri de activităţi. Pe de altă parte, înalţii funcţionari care produc transformări semnificative, care să aducă progresul, ar trebui plătiţi mai bine. Dar se poate diferen­ţia puterea de bani?

"Până la urmă, salariul contează, pentru că veniturile pe care le obţii îţi conferă şi un statut social. Eu sunt pro mărirea salariilor celor care produc transformări, însă viaţa de zi cu zi, experienţa proiectelor europene mi-au arătat că este foarte greu să ai doi angajaţi într-un birou, iar unul dintre ei să aibă salariul dublu faţă de celalălat, chiar dacă îl merită, pentru că a fost mai performant. Succesul încă nu este privit bine în România, mai ales în sectorul public", a mai explicat Pogonaru.

Însă până se va ajunge la organizarea concursurilor de angajare, instituţiile publice se vor confrunta cu un blocaj la nivel decizional. Profesorul Miron, care a fost şi secretar de stat în Ministerul Educaţiei, spune că, din experienţa sa, în perioade de instabilitate sau de schimbare, funcţionarii publici din structurile aflate în subordinea ministerelor stau în expectativă, ceea ce va dăuna inclusiv mediului de afaceri. "Eu m-am dus la minister la începutul lui 2005, când începea o nouă guvernare, cu elanul de început şi am observat că în perioade de schimbări există o latenţă comportamentală la nivelul funcţionărimii, care stă în stand-by pentru o perioadă destul de lungă de timp, până când se primesc noi instrucţiuni", a mai spus Miron.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO