Politică

20 de întrebări la care trebuie să răspundă viitorul guvern înainte de şampanie

20 de întrebări la care trebuie să răspundă viitorul guvern înainte de şampanie

Autor: Iulian Anghel, Ziarul Financiar

07.12.2012, 00:09 2805

Ziarul Financiar a identificat 20 de probleme, 20 de sfidări cărora trebuie să le facă faţă guvernul care va fi instalat, probabil, în preajma sărbă­torilor.

Viitorul guvern nu va avea vreme să bea paharul de şampanie tradiţional la instalarea Cabinetului: îl aşteaptă în faţă, dacă nu zile de coşmar, multe nopţi nedormite. Prima urgenţă: bugetul de stat şi bugetul asigurărilor pe 2013. Un buget într-un an al constrângerilor.

Pot curge râuri de cerneală pe analizele care să ne arate ce greşeli s-au făcut în trecut, dar acum ceea ce mai are importanţă este viitorul. Teoretic, ar trebui să avem un guvern pentru următorii patru ani. Egali cu ultimii patru ani în care România a plonjat în criză şi încearcă pe brânci să iasă din groapă.

Prognozele pentru 2013 nu aduc bucurii, iar ce va fi în 2014, 2015 sau 2016 nu mai ştim clar. Dar ştim că nu ne vom mai întâlni curând cu creşterile economice din trecut de şase, şapte procente. Dar cum facem totuşi să ieşim din mlaştina unei creşteri insignifiante de unu-două procente? Ce mijloace şi politici publice trebuie adoptate? Exporturile scad, iar redresarea stă în diversificarea lor. Deficitul bugetar trebuie men­ţinut în toţi anii vi­itori în limita a 3% din PIB (aşa ne-am angajat în faţa UE), ceea ce presupune constrângeri bugetare însemnate. Infrastructura este ca în secolul trecut, nu avem nicio autostradă care să treacă munţii şi nici ştiinţa de a lua măcar fondurile oferite de UE pentru programele de infrastructură. Datoria publică creşte neîncetat şi urmează vârfuri de plată a datoriilor - grea încercare pentru responsabilii din Finanţe. Iar evaziunea fiscală este la ea acasă.

Suntem de ani de zile deficitari pe sănătate, pe învăţământ unde, în ultimii doi ani, 50% dintre absolvenţi au ratat bacalaureatul, ieşind, aşadar, de pe poarta şcolii ca să intre pe cea a centrelor de şomaj. Agricultura este la pământ, capacităţile industriale se reduc. Niciun guvern din trecut nu s-a gândit serios la bursă ca la un mijloc de finanţare a economiei, în vreme ce întreprinderile de stat, în loc să fie listate, continuă să producă pierderi uriaşe.

Economia şi societatea sunt bolnave. Este nevoie urgent de un remediu. Iar viitorul guvern trebuie să-l găsească.



Prima urgenţă a viitorului guvern care va fi instalat după alegerile de duminică trebuie să fie economia. Europa se aşteaptă la încă un an de criză severă şi la mulţi ani de stagnare sau de creşteri economice neînsemnate. România nu poate face abstracţie de ce se întâmplă în jurul ei, dar niciun guvern nu-şi mai poate permite să stea şi să contemple fără reacţie starea de lucruri. Guvernul în funcţie a luat prea puţine măsuri pentru sprijinirea economiei, dar a fost tolerat pentru că avea un mandat limitat. Viitorul guvern nu mai poate amâna decizii precum eliminarea pierderilor din companiile de stat sau limitarea evaziunii fiscale. Trebuie să decidă în legătură cu cheltuielile aiurea din sănătate, cu subfinanţarea învăţământului şi, în aceeaşi vreme, trebuie să fie atent la deficitul bugetar sau la datoria publică. ZF a identificat 20 de probleme care stau în faţa viitorului guvern. Nu sunt singurele pe care le are România, dar sunt presante.

  • Exporturile: diversificaţi-le dacă vreţi să le creşteţi

Analiştii au adus frecvent în discuţie necesitatea creşterii competitivităţii exporturilor şi diversificarea pieţelor de export spre ţările din afara Uniunii Europene, însă procesul este de durată şi este afectat de concurenţa puternică pe costuri de producţie. Exporturile au avut în primele luni din 2012 o rată de creştere de circa 5-8%, dar încetinirea economiei zonei euro a determinat o deterioare semnificativă a cererii externe. Luna septembrie a readus exporturile în teritoriul negativ: România a exportat în această lună bunuri şi servicii în valoare de 3,8 mld. euro, în scădere cu 4% faţă de aceeaşi lună din 2011. Pe ansamblul primelor nouă luni exporturile au avut o scădere de 0,5%, ceea ce face puţin probabilă atingerea ţintei de creştere anuală a exporturilor de 5% asumată prin proiectul de buget. Dinspre zona euro semnalele nu sunt foarte pozitive pentru prima parte a anului viitor, astfel că exporturile cel mai probabil vor continua să frâneze. Diversificarea lor este soluţia de stopare a declinului. Claudia Medrega

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO