A venit scutul militar american, va veni şi un "scut" economic?

Un grad ridicat de secu­ritate al unei ţări repre­zin­tă unfactor major în ana­liza investitorilor stră­ini privindam­plasarea unor capacităţi de producţie importante, având la bazăproiecte pe termen lung.

Românii i-au aşteptat pe americani şi în Al Doilea RăzboiMondial, şi de-a lungul epocii comuniste, şi în cei 21 de ani careau trecut de la începutul tranziţiei spre capitalism.

Lanţul american de restaurante fast-food McDonald's a fost unuldin pri­mele simboluri ale capitalismului la Bucureşti, intrat pepiaţă în 1995, însă marile investiţii în capacităţi de produc­ţies-au lăsat aşteptate, spre deosebire de alte ţări din regiune, depildă Polonia.

Chiar dacă relaţiile politice şi mili­tare au evoluat destul derepede după 1990, având precedente solide pe zona politică chiar şiîn perioada comunistă, segmentul relaţiilor economice a rămasrelativ restrâns, fără proiecte strategice de anvergură, distanţageografică mare dovedindu-se un obstacol important pentruinvestitorii din SUA.

Astfel, intrarea în NATO a fost o miză mare pentru Româniainclusiv prin prisma apropierii de America la nivel economic.

Şi totuşi, în 2005, la un an de la intrarea României în NATO,Statele Unite se situau pe locul al nouălea în clasamentul ţărilorîn care îşi aveau originea cele mai mari investiţii străine dineconomia locală, cu 567 mil. euro, adică o pondere de 2,6% dintotal. Potri­vit datelor Institutului Naţional de Sta­tistică,aproape 63% din investiţiile americane erau de tip greenfield.

Din păcate, schimburile comerciale au rămas mult reduse faţă depotenţial chiar şi în ultimii ani, nefiind prea departe - păstrândproporţiile - de nivelurile înregistrate în perioada comunistă,când România beneficia de clauza naţiunii celei mai favorizate.

De-a lungul anilor, s-au adunat mai multe nume mari dinputernica econo­mie americană care au deschis sau au preluat,direct sau indirect, afaceri lo­cale - 3M, Alico, Alcoa, Amway,Avon, Bunge, Cargill, Cisco, Citibank, Coca-Cola, ColgatePalmolive, Ernest & Young, Delphi, General Electric, HBO,Honeywell Garret, Howard Johnson's, HP, IBM, Johnson Controls,Kodak, Kraft, Lockheed Martin, Time Warner, McDonald's, Microsoft,Motorola, New Century Holdings, Oracle, Philip Morris, Procter& Gamble, Qualcomm, RAEF, Solectron, Timken, UPS, Visa,Washington Group sau Xerox - însă anvergura proiectelor derulate arămas limitată.

Interesul pentru marile privatizări a fost de asemenea redus: laPetrom au ta­to­nat cursa nume sonore precum Halli­burton şiConocoPhilips, însă pri­mul a fost respins, iar al doilea s-aretras. La BCR, o divizie a grupului Citibank a format un consorţiuîmpreună cu fondul Texas Pacific - de asemenea respins pentruneîndepli­nirea criteriilor de selecţie. Înainte de 2000 seîncercase şi privatizarea IAR Braşov cu Bell Helicopter, afacereaeşuând din cauza unui mare scandal politic şi mediatic.

În 2010, după şase ani în care România a avut statutul de membrual NATO, iar din 2007 a devenit şi membru al UE, SUA alunecaseră pelocul 11 în topul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în companiicu capital străin.

Astfel, capitalul social subscris se ridica la 803 mil. euro,adică aproximativ 2,8% din total. Registrul Comerţului avea înevidenţă la sfârşitul anului trecut 6.235 de companii cu capitalamerican.

Sectorul IT, cel mai "americanizat"

România, o ţară cu o forţă de mun­că ieftină, bine pregătită îndomeniul IT şi unde cunoaşterea mai multor limbi stră­ine este cevacomun, a atras ca un mag­net cele mai mari companii IT ame­ri­cane,care şi-au extins puternic în ulti­mii ani activitatea locală. Ceamai mare companie IT din Ro­mâ­nia, din punctul de vedere alnumă­ru­lui de angajaţi şi, posibil, şi din punctul de ve­de­re alveniturilor, este subsidiara locală a gigantului americanHewlett-Packard. HP România estimează că va ajunge la fi­neleacestui an la 3.600 de angajaţi în România, în special pe fon­dulextinderii echi­pelor. Românii anga­jaţi de HP în cen­trele deservicii oferă asis­tenţă prin te­le­fon unor clienţi din di­feriteţări şi în do­menii precum con­ta­bilitate, pe lângă IT. HP are şiun centru de dezvoltare soft­ware în Cluj.

HP a câştigat şi cel mai mare con­tract IT acordat până acum destatul ro­mân, cu o valoare de peste 100 mil. euro, res­pectivinformatizarea Casei de Sănătate.

Alţi doi giganţi IT americani, Oracle şi IBM, au de asemeneapeste 3.000 de angajaţi în România. IBM se află în acest moment înprocesul de evaluare pentru deschiderea unui centru de cer­ce­tarela Târgu-Mureş.

Spre comparaţie, SIVECO şi TotalSoft, cei mai mari producătoride soft din România, au aproximativ 600, res­pectiv 400 de oameni.Cea mai mare com­panie IT după cifra de afaceri deţi­nută deantreprenori români, distri­bui­torul IT&C AsesoftDistribution, are apro­ximativ 100 de oameni.

În sfârşit au venit americanii pe piaţa decapital

Americanii au devenit în ultimii ani mai activi pe piaţa decapital din Româ­nia, odată cu câştigarea de către Frank­linTempleton - unul dintre numele cu ma­re greutate în lumeainternaţională a fondurilor de investiţii - a mandatului deadministrator al Fondului Proprietatea (FP) una dintre cele maimari afaceri din România, cu active de 4 mld. euro.

Mark Mobius, unul dintre cei mai cu­noscuţi specialişti aiFranklin Tem­pleton, considerat un guru al pieţelor emer­gente, apromis că se va implica în promovarea Fondului Proprietatea şi apie­ţei de capital din România, iar vizi­te­le sale la Bucureşti audevenit frecvente. Mobius este în prezent şi membru în Con­siliulde Supraveghere al Petrom, cea mai mare companie din România.

După ce a preluat managementul FP, în septembrie 2010, Templetonşi-a crescut investiţiile pe Bursa de la Bucu­reşti, prin celelaltefonduri pe care le ad­ministrează, investind zeci de milioane deeuro în BRD, Petrom şi SIF-uri.

Pe de altă parte, reprezentanţii Franklin Templeton au intrat înulti­me­le luni în conflict cu Guvernul privind o serie de deciziiale statului român la com­­paniile din sectorul energetic, undeMi­­nis­terul Economiei e acţionar ma­jo­ri­tar, iar FondulProprietatea e mi­no­ritar..

Reprezentanţii Franklin Templeton au criticat şi managementulunor com­panii de stat, precum Hidroelectrica sau Nuclearelectrica,cerând explicaţii pen­tru profitabilitatea redusă a acestora.

Pe de altă parte, americanii nu au reuşit să îndeplineascăaşteptările acţio­na­rilor FP privind pre­ţul de tranzacţio­na­real acţiunilor pe Bur­să. Cotaţia titlurilor FP a fost pe un trenddescendent de la listare, iar în ulti­mele săptămâni declinul s-aaccentuat, ac­ţiunile ajungând ieri la un minim de 0,54 lei, cu 16%sub preţul de la listare. Evo­­luţia preţului acţiunilor FP i-adeter­mi­nat pe unii acţionari să-şi exprime la AGA nemulţumireafaţă de activitatea Templeton.

SUA nu intră în top 10 pieţe de export ale României

Schimburi comerciale puţin peste un miliard deeuro

• Statele Unite au fost în 2010 de-abia pe locul al şaisprezeceleaîn clasamentul principalilor parteneri comerciali ai României laexport, cu ceva mai mult de jumătate de miliard de euro. Pondereaacestor încasări în totalul exporturilor a fost de numai 1,5%.Totuşi, faţă de 2009 exporturile pe piaţa americană au înregistratun salt de peste 60%, în condiţiile în care 2009 consemnase oscădere cu 40% a exporturilor româneşti în SUA.

• Federaţia Rusă s-a situat pe locul 12, valoarea mărfurilorvândute pe această piaţă ajungând la 833 milioane de euro, ceea cecorespunde unei ponderi de 2,2% din total.

• La importuri, SUA au o poziţie şi mai slabă în clasamentulpartenerilor comerciali, clasându-se anul trecut pe locul 19, cu ovaloare a achiziţiilor de 563 mil. euro, ceea ce conduce la undeficit comercial minim pentru România. Comparativ cu situaţia din2009, importurile din Statele Unite au crescut cu 9,5%, după ocădere puternică în anul precedent.

• Ponderea în total importuri este apropiată de cea înregistratăla exporturi, respectiv de 1,2%. China este al cincilea marepartener pe relaţia de import, cu peste 2,5 mld. euro, în timp ceRusia ocupă locul al şaselea.

• În total, schimburile comerciale România - SUA de-abia au ajunsanul trecut la 1,1 miliarde de euro, reprezentând ceva mai mult de1% din comerţul exterior total al României.

Slăbiciuni ale relaţiilor economice România -SUA

• Industria bancară americană este reprezentată numai de Citibank,care are o poziţie restrânsă (locul 15 după active în 2010; cotă depiaţă de 1,4%), axată pe servicii pentru clientela corporate.

• Nicio mare companie petrolieră din SUA nu a investit pe piaţalocală, giganţii americani ezitând în 2004 să se bată pentruPetrom.

• Ford este singurul mare constructor auto care are în derulare oinvestiţie directă (automobile şi motoare); în pofida obţineriiunui ajutor de stat de 143 mil. euro, proiectul avansează lent.

• Nu există niciun zbor direct care să lege Bucureştiul de un mareoraş american, spre deosebire de alte capitale din regiune undeoperează mari companii aeriene americane.

• Gigantul Colgate Palmolive, producător de bunuri de consum, arenunţat la capacităţile de producţie locale, segmentul fiindreprezentat mai departe de Procter&Gamble, care a continuat săinvestească în producţie, şi de Unilever.

• Marile companii farmaceutice din SUA nu produc în România,aducând produse specifice din import.

• Sectorul IT este cel mai bine reprezentat la nivel local, numemari precum Microsoft, Oracle, IBM sau Xerox având un numărimportant de angajaţi.

• Franklin Templeton este singurul mare administrator de fonduricare a venit pe piaţa locală, în timp ce industria americană aasigurărilor este reprezentată doar de Alico (locul 3 în asigurăride viaţă) şi Marsh.

• Bechtel, marea companie americană de construcţii, este încentrul controversatului proiect al Autostrăzii Transilvania, dincare nu s-a realizat nici o treime după şase ani de la semnareacontractului care devine tot mai costisitor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels