Pentru a face faţă crizei financiare şi economice mondiale, România a convenit în primăvara anului 2009 asupra unui pachet de finanţare externă de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE), Banca Mondială şi BERD în sumă de 19,95 mld. euro.
A fost cel mai mare credit extern din istoria ţării, reprezentând aproape jumătate din bugetul pe 2009. FMI a decis să pună la dispoziţia autorităţilor fonduri de circa 13 mld. euro, printr-un acord stand-by pe doi ani, România devenind unul dintre cei mai mari clienţi ai Fondului din UE. De la Comisia Europeană au ajuns la buget 5 mld. de euro, iar diferenţa a venit de la BERD şi BM.
De ce a avut nevoie România de acest acord?
Oficialii români au declarat de mai multe ori că acordul este „preventiv“, este o „centură de siguranţă“. Însă, o parte din banii de la FMI au ajuns şi la buget, devenind soluţia de plată a salariilor şi pensiilor. Prin încheierea acestui acord autorităţile au susţinut că vor asigura relansarea economiei, însă reţeta FMI de reducere a cheltuielilor bugetare a lăsat puţin spaţiu pentru investiţii publice de amploare. Pe durata acordului cu FMI din 2009, economia nu a reuşit să iasă din recesiune, România experimentând doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA la 24%. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate. Totuşi, condiţiile impuse de FMI au fost mai puţin dure decât în acordurile precedente. Împrumutul record de aproape 20 mld. euro contractat în 2009 a ajuns la scadenţă în 2012. Cea mai mare parte a împrumutului de la FMI se rambursează din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, astfel că nu ar trebui să existe constrângeri legate de rambursarea împrumutului. Finanţele încep să ramburseze din 2015 şi banii împrumutaţi de la Comisia Europeană.
După finalizarea acordului din 2009, România a tot făcut apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe piaţa externă, parafând încă două acorduri succesive, ambele preventive. În ultimii ani echilibrele macro au fost restabilite - deficitul bugetar şi deficitul de cont curent s-au ajustat, iar inflaţia este în scădere.
Însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele structurale sunt întârziate. Nici FMI nu pare să fie mulţumit de ritmul de creştere economică, considerând că pentru o ţară ca România avansul PIB ar trebui să fie de 3-4%.
Titlurile ediţiilor din 2009:
Isărescu: Toate drumurile duc la un împrumut extern. Banca băncilor centrale: Expunerea pe România este de fapt de 100 mld. euro. Cea mai scumpă garanţie din istoria României: 19 mld. euro. De la „cum să avem creştere“ la cum să „stăvilim scăderea“. Încheiem acord cu FMI, dar ce garanţii există că băncile nu ies cu banii din ţară?. De ce nu au prevăzut economiştii cea mai gravă criză din ultimii 10 ani? Bancherii au sufocat economia cu dobânzile mari. Ei fac profit, iar firmele se prăbuşesc. România intră azi în spirala îndatorării pentru salarii. Urmează îndatorarea pentru dobânzi. Cum apar giganţii: Nokia România a ajuns în doi ani la afaceri de 500 de milioane de euro. Înseamnă sfârşitul alegerilor şi sfârşitul crizei politice?. Programul de guvernare evită ţintele macro şi ignoră analiza anului 2009. Proiecte imobiliare de 10 miliarde de euro s-au evaporat în trei luni. BCR raportează cel mai mare profit din istorie: 541 mil. euro. Cel mai mare speculator pe titluri de stat intră în lichidare. Ion Ţiriac: Nici Forbes, nici nimeni nu ştie ce avere am şi cât valorează. Este chiar hilar: UE nu vrea recapitalizarea CEC pentru că banca nu are probleme. Afacerea universităţilor private: 33 mil. euro rămân anual în buzunarul „Spiru Haret“. Kazahii vor să cumpere integral Petromidia şi se pregătesc de cel mai mare scandal cu minoritarii. Cezar Rapotan, Arabesque: Nu avem nevoie de stat. Deutsche Bank a plătit peste 100 mil. euro pe cea mai mare clădire de birouri din Bucureşti.
Unde suntem după 15 ani
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
