Declaratiile presedintelui Ion Iliescu privind Holocaustul au starnit o adevarata furtuna diplomatica intre Bucuresti si Ierusalim. Totul a inceput vineri cand cotidianul israelian Haaretz a publicat un interviu in care seful statului roman spunea ca Holocaustul nu a afectat numai populatia evreiasca din Europa si ca evreii si comunistii au fost tratati similar. Imediat, Israelul a reactionat, ministrul justitiei, Yosef Lapid, calificand drept "insensibile" declaratiile lui Iliescu. In plus, ambasadorul roman la Ierusalim, Mariana Stoica, a fost chemata de ministerul israelian de externe sa dea explicatii. Astazi, ambasadorul Israelului la Bucuresti Sandu Mazur va discuta cu oficiali ai MAE roman. Acest conflict a dus la un incident fara precedent: cotidianul Jeruselem Post a cerut izolarea politica a presedintelui roman, compardu-l cu liderul de extrema dreapta austrian Jeorg Heider. Am incercat sa aflam de la istoricul Adrian Cioroianu daca adevarul istoric coincide cu tendintele politice din 2003.
R: Prin declaratiile oficialilor israelieni, credeti ca se incearca determinarea recunoasterii oficiale a faptului ca pe teritoriul Romaniei a existat Holocaust?
A.C. Cred ca asta este miza. Ceea ce asteapta partea israelieana este recunoasterea oficiala a Romaniei ca pe teritoriul sau au avut loc episoade ce tin de istoria mai larga a Holocaustului. Subiectul este unul delicat. Punerea lui inabila in discutie ameninta sa supere atat pe evrei cat si pe romani. In opinia mea se cere o mare responsabilitate si de o parte si de alta. Ceea ce mie mi se pare clar, din punct de vedere istoric, este ca dupa iunie 1941, Ion Antonescu adoptase politica de inspiratie nazista privind "solutionarea" problemei evreiesti si au avut loc deportari ale evreilor si tiganilor, in Transnistria iar, in sedinta Consiliului de ministri, Antonescu isi anunta dispozitia pentru "solutionarea" in spirit nazist a problemei evreiesti si tiganesti. Acest lucru a fost facilitat de faptul ca pulsiuni antisemite existasera in Romania si inainte de 1941. Pozitia lui Antonescu s-a schimbat dupa iarna lui 1942-1943, cand si-a dat seama ca dupa ce armata rosie sovietica a trecut la contraofensiva, soarta razboiului ar putea fi contrara asteptarilor lui Adolf Hitler. In opinia mea, aceasta este o lectie de acceptare a trecutului. Si din acest punct de vedere romanii trebuie sa inteleaga ca Holocaustul nu inseamna numai camere de gazare si crematorii cum am vazut filme. Din Holocaust fac parte si deportarile evreilor, moartea de frig, inanitie. Pe de alta parte, cred ca nici de partea cealalta problema nu a fost pusa corect. Nu sunt de acord cu fraza spusa anul trecut de Elie Wiesel:"Romania a ucis, a ucis , a ucis". Din punctul meu de vedere, Romania nu poate ucide. Aceasta declaratie a creat un sentiment de neplacere. Romania nu a ucis, Romania nu este vinovata de asa ceva. Noi trebuie sa ne acceptam trecutul asa cum a fost si nu este nici un neadevar, nici o drama daca vom accepta ca pe teritoriul, Romaniei, in zona de ocupatie romaneasca - in special in lagarele din Transnistria - s-au petrecut evenimente ce tin de istoria europeana a Holocaustului.
R. De ce credeti ca revine periodic in discutie aceasta tema?
A.C. Se revine pentru ca partea romana a ocolit subiectul. Astfel se explica revenirile periodice ale partii israeliene. Eu sunt foarte optimist gandindu-ma ca problema se va transa intr-o maniera eleganta care sa respecte atat adevarul cat si orgoliile celor doua state.
R. Credeti ca Statele Unite incearca sa determine Romania sa se recunoasca oficial ca o tara participanta la Holocaust?
A.C. Nu cred ca se fac presiuni din partea SUA. Nu mi se pare, decat cel mult, poate, prin decaratii ale unor oameni politici, congresmani. In al doilea rand, este totusi clar ca SUA isi doresc sa aiba drept aliati democratii impacate cu propriul lor trecut. Iar trecutul nostru cuprinde atat perioada celui de-al doilea Razboi mondial cat si perioada regimului comunist.
R. Daca Romania ar recunoaste ca a exista Holocaust pe teritoriile administrate, care ar fi repercursiunile?
A.C. Eu cred ca problema s-ar stinge incet din momentul in care Romania ar accepta (aceasta ar fi formula pe care as propune-o) ca pe teritoriile aflate sub administratie romaneasca s-au petrecut episoade din istoria mai larga a Holocaustului. Cred ca este mai bine spus asa decat formula Romania - parte la Holocaust. Daca s-ar accepta, eu cre ca lucrurile s-ar calma. Cred ca asta asteapta oficialitatile israeliene si este dreptul lor sa ceara acest lucru.
R. Credeti ca romanii ar avea de suferit daca s-ar recunoaste acest lucru, asa cum a afirmat presedintele Ion Iliescu?
A.C. Nu cred ca ar fi romani care sa aiba de suferit. Cel mult unii dintre noi am fi afectati in orgoliul nostru national. Dar si acesta mi s-ar parea un lucru exagerat. Romanii de azi si mai ales generatiile mai tinere n-au nimic a-si reprosa privind ceea ce s-a intamplat intr-o perioada de trista amintire din trecutul nostru recent. Accept ideea ca poate unii, mai ales din generatiile mai varstnice, ar suferi afectiv dar nu efectiv.
R. Discutia legata de Holocaust este un nou concept politic?
A.C. Are o incarcatura politica si din acest punct de vedere am banuiala ca oficialitatile israeliene privesc cu anumite suspiciuni guvernul roman actual, din pacate. Acest lucru se datoreaza faptului ca in PSD exista oameni al caror discurs politic a fost uneori de un nationalism excesiv: Gheorghe Dumitrascu, Adrian Paunescu.
R. Aceste procese de constiinta ni le facem numai noi, romanii?
A.C. Nu. In deceniul trecut Polonia a traversat un proces similar. Acelasi lucru se discuta si in Ucraina de azi, in Rusia, de azi, in legatura cu antisemitismul comunist si acelasi lucru se discuta si in spatiul oriental al Germaniei, fosta Germanie democrata.
R. In concluzie, din punct de vedere istoric, Romania poate fi trecuta pe lista tarilor care au organizat explicit Holocaust pe teritoriul sau?
A.C. Romania poate fi mentionata pe lista statelor ale caror regimuri politice, intr-un anumit moment istoric, au adoptat modelul nazist de "solutionare" a problemei evreiesti din Europa.
R. Politica in privinta evreilor a fost apanajul exclusiv al lui Ion Antonescu?
A.C. Exista sentimente antisemite inainte de inceperea razboiului iar legislatia care limita drepturile evreilor din Romania apare inca din 1938. Chiar inainte de inceputul razboiului impotriva Rusiei, in iarna 1940-1941, au avut loc mai multe acte de violenta impotriva unor comunitati evreiesti din tara in special la Iasi si Bucuresti. Din acest punct de vedere, masurile luate dupa intrareain razboi, aveau oarecare continuitate cu masurile luate inainte de Antonescu. Dupa 22 iunie 1941, cand Romania a intrat in razboi alaturi de Germania, s-a radicalizat si pozitia fata de evreii acuzati ca ar fi avut acte de ostilitate fata de armata romana, in special in Basarabia. Legislatia anti-evreiasca fusese si ea accentuata inca din martie 1941, cand toate imobilele evreiesti fusesera trecute in patrimoniul statului iar evreii nu mai puteau cumpara proprietati imobiliare. In sedintele Consiliului de ministri, Ioan Antonescu a vorbit foarte clar, in mai multe randuri, despre deportarile evreilor si tiganilor in spatiile concentrationale din Transnistria. Antonescu, fiind convins in acel moment ca Hitler va castiga razboiul, se decisese sa adopte pozitia Germaniei in privinta solutionarii problemei evreiesti. In primavara anului 1943, dupa esecul campaniei de cucerire a Stalingradului si mai ales dupa vara anului 1943, cand armata sovietica a castigat marea batalie de la Kursk, Antonescu si-a dat seama ca promisiunile lui Hitler sunt tot mai departate de realitate. Pe 13 aprilie 1943, intre Hitler si Antonescu au loc primele disensiuni, Hitler acuzandu-l pe Antonescu ca ar bate in retragere si ca Romania ar sonda pozitiile Angliei si SUA. Intalnirea a avut loc la Salzburg. Din toamna lui 1943 incep si bombardamentele anglo-americane asupra Vaii Prahovei si Bucuresti dar, in acelasi timp, si incercarile romanesti de contactare a anglo-americanilor in vederea realizarii iesirii din razboi. In toata aceasta perioada, in Transnistria, situatia a evoluat. Daca in 1941-1942 regimul era mai dur, dupa toamna lui 1943 s-a putut constata o anumita relaxare, oficialitatile romane chiar acceptand tacit eliberarea unor reprezentanti de marca ai comunitatii evreiesti. Din acest motiv, avocatul Fildermann, presedintele asociatiei evreiesti din Romania, vorbea despre indecizia lui Antonescu care a fost benefica pentru evreii din Romania. In concluzie, dupa 1943, Antonescu a renuntat la viziunea germana asupra problemei evreiesti.
R. In ce masura manualele de istorie spun adevarul in aceasta privinta?
A.C. Din pacate, aceste lucruri nu apar in manualele noastre de istorie. Dar, din cate stiu eu, ca autor de manual, nu a fost o misiune deliberata. Nici in istoriografie nu se vorbea. Istoricii de azi descopera si ei odata cu restul societatii responsabilitatea guvernelor romane de atunci in aceasta problema. Pe de alta parte, suntem obligati sa spunem ca nu este singurul lucru care lipseste din manualele noastre de istorie.
R. Antonescu a fost declarat criminal de razboi. Credeti ca adevarul istoric este complet restabilit prin aceasta formula?
A.C. Inculparea si executarea lui Ion Antonescu ca si criminal de razboi este consecinta directa a ocuparii Romaniei de catre armata rosie.Totusi, in opinia mea, tratamentul aplicat lui Antonescu ar fi fost acelasi, chiar daca el ar fi fost judecat de catre anglo-amenricani. Ceea ce a contat a fost faptul ca dincolo de patriotismul sau real, Ion Antonescu a fost si a ramas pana in ultima clipa, drept unul dintre principalii aliati ai lui Adolf Hitler. In aceste conditii, era usor pentru oricine din tabara cealalta, la sfarsitul razboiului, sa vada in el un criminal de razboi. Executarea lui Ion Antonescu, in dupa-amiaza zile de 1 iunie 1946, a fost consecinta directa a acestui fapt: inculparea lui drept criminal de razboi.
Un ziar israelian cere "izolarea ferma" a lui Ion Iliescu
Dupa interviul publicat de Haaretz, cotidianul israelian Jerusalem Post a facut un dur rechizitoriu presedintelui Ion Iliescu, pe care-l compara cu Joerg Haider, liderul extremei drepte austriece. Presedintele roman Ion Iliescu ar trebui izolat cel putin la fel de ferm ca si Joerg Haider, daca declaratiile din Haaretz sunt corecte, iar Romania nu ia masuri impotriva resurgentei fascismului antisemitic, comenteaza Jerusalem Post, in editia sa de sambata.
Situatia din Romania nu este mai putin grava decat cea din Austria, in momentul venirii la putere a lui Joerg Haider, cand acesta a fost ostracizat, iar ambasadorul israelian la Viena a fost rechemat in tara, sustine editorialul publicat de cotidianului israelian. "Daca macar cateva dintre declaratiile atribuite lui Iliescu sunt corecte, iar Romania nu ia masuri pentru a pune capat resurgentei fascismului antisemitic pe care o reflecta el, atunci presedintele roman trebuie izolat cel putin la fel de ferm ca si Haider", afirma editorialul.
"Incercand sa diminueze ceea ce s-a intamplat cu evreii din Europa in general si cu evreii din Romania in mod special, Iliescu ne raneste pe toti. A facut-o prea des pentru ca declaratiile lui sa fie considerate scapari neintentionate. Declaratiile lui tradeaza, in mod evident, ceva mult mai adanc", adauga ziarul.
"Presedintele sau, Ion Iliescu, a ofensat sensibilitatile evreiesti in cateva ocazii recente, cu comentarii care au mers de la negarea Holocaustului si au ajuns la o dezvinovatire colectiva a Romaniei de orice culpabilitate pentru rolul sau in masacrarea in masa a evreilor in cel de-al doilea razboi mondial", afirma Jerusalem Post.
Ziarul apreciaza ca, recurgand la exemple din istoria familiei sale, Iliescu recurge la o "tactica tipica pentru cei care incearca sa rescrie istoria" si care "apeleaza la un adevar putin relevant pentru a distorsiona intregul tablou".
"Presedintele roman omite sa mentioneze ca 420.000 de evrei au murit sub conducerea romana in timpul razboiului. Dintre acestia, 265.000 proveneau din ceea ce era Romania in 1939. Ei reprezentau 43% din cei 608.000 de evrei din Romania. Rata asasinatelor a fost cu mult mai mare decat in teritoriile anexate Romaniei fasciste, aliat fidel al nazistilor si membru al Axei", adauga ziarul.
Jerusalem Post subliniaza si faptul ca poporul roman nu s-a revoltat niciodata impotriva regimului colaborationist si nu a protestat fata de legislatia antisemita care a aparut inca din anii '20, dar evreii din Romania au avut de suferit mai mult din cauza romanilor decat a ocupantilor germani. "Romanii i-au strans pe evrei si i-au trimis in lagare de munca sau lagare de concentrare, cum a fost cel de la Targu-Jiu. Romanii au deportat o mare parte din populatia evreiasca in Transnistria, unde cei mai multi au fost eliminati", comenteaza ziarul.
Acesta remarca faptul ca, in mod paradoxal, comportamentul Romaniei comuniste fata de statul evreu a fost mai bun decat al celorlalti sateliti sovietici, fiind singura tara care nu a rupt relatiile cu Israelul si care a permis emigratia evreilor, in timp ce rabinul-sef Moshe Rosen a fost o figura publica respectata. Ziarul adauga ca situatia Romaniei post-comuniste este cu totul alta, spre deosebire de Polonia, Ungaria sau Cehia, care au inregistrat progrese, Romania continuand sa se confrunte cu saracia.
Jerusalem Post adauga ca evreii stiu din experienta ca antisemitismul apare in special in momente de criza economica si probleme sociale, remarcand faptul ca neofascistii au devenit o forta puternica in Romania si este posibil ca Iliescu sa starneasca sentimentele negative care reapar in tara sa.
El a declarat ca "evreii care doresc restituirea proprietatilor confiscate incearca sa ii «jupoaie» pe romanii care traiesc astazi in saracie. Personajele negative din piesa lui nu sunt cei care au ucis si jefuit, ci cei despre care se teme ca ar putea cere compensatii simbolice minuscule", comenteaza ziarul.
Pana ieri, Administratia Prezidentiala nu a raspuns oficial acestui atac.
Interviu realizat de Mirela Luca
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
