După validarea Alianţei 2020 USR-PLUS pentru europarlamentare, pe grupurile interne ale USR au apărut şi primele mesaje de nemulţumire. Unii membri au spus că Cioloş le-a arătat pisica pentru a accepta lista comună, fiind un exemplu clasic de manipulare, potrivit postările obţinute de MEDIAFAX.
„Ne-a arătat Cioloş pisica neagră, să acceptăm ce ne-au pus sub nas. Manual basic de manipulare”, transmite unul dintre membrii USR, într-o postare pe grupul de Facebook al partidului, obţinută de MEDIAFAX.
Într-un alt mesaj transmis pe grupul intern, denumit „Poiana lui Iocan”, un membru al partidului condus de Dan Barna spune că este dezamăgit de ceea ce a văzut.
„Sunt destul de dezamăgit de ce am văzut astăzi la Comitetul politic. Atât atitudinea noastră, cât şi a invitaţilor lasă de dorit, s-a discutat mult prea mult de împărţirea locurilor pe liste – o miză extrem de măruntă pentru misiunea noastră comună. Dacian Cioloş declară că vrea să evite soarta alianţelor de opoziţie din trecut şi că vrea să ofere o alternativă închegată pentru 2020 – un lucru ce ar trebui să ne bucure foarte mult. Dar propune în fapt un troc electoral pe 2-3 campanii, la care e dispus chiar să renunţe pentru o listă mai bună în această campanie. Majoritatea vorbitorilor din USR, animaţi de crezul sincer că reprezintă interesul nostru, insistă că ni se propune o înţelegere inechitabilă faţă de nivelul diferit de maturitate al celor două partide. Cioloş se urcă în barca noastră, vrea să-o strângem semnături, vrea «banii USR»”, arată un alt mesaj postat pe grupul de pe reţeaua de socializare.
Un altul reproşează faptul că negocierile pentru lista comună au fost complet nefavorabile USR şi că atunci când cei de la PLUS au astfel de acţiuni ar trebui să îşi amintească de modul în care s-a mobilizat USR la strângerea de semnături pentru iniţiativa „Fără penali în funcţii publice”.
„Frumoasă alianţă, păcat de negociere. Oamenii care au negociat o alianţă în termenii cei mai defavorabili USR-ului ar trebui să se gândească la un singur lucru: #fărăpenali. Ar fi trebuit să îşi aducă aminte de acele momente în care, în ciuda tuturor criticilor şi a zâmbetelor iscate atunci când spuneam că adunăm milionul de semnături, am reuşit să mobilizăm zeci de mii de voluntari, să creăm o emoţie în societate, să îi convingem pe oamenii din toate categoriile sociale – ţin minte şi acum bătrânelul care venea la Craiova, dintr-un sat de lângă, rrom să dea o mână de ajutor la semnături – să îşi pună semnătura pe o listă înaintată de un USR-ist”, a conchis un alt membru al USR.
USR a votat, sâmbătă, într-o şedinţă a Comitetului Politic care s-a desfăşurat pe parcursul întregii zile, decizia unei liste comune la alegerile europarlamentare, iar alianţa se numeşte „Alianţa 2020 USR-PLUS”. Lista a fost validată cu 68 de voturi „pentru” şi 9 voturi „împotrivă”.
Lista comună este formată din: 1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS, 2. Cristian Ghinea (USR), 3. Dragoş Pîslaru (PLUS), 4. Clotilde Armand (USR), 5. Dragoş Tudorache (PLUS). 6. Nicolae Ştefănuţă (USR), 7. Vlad Botoş (USR), 8. Ramona Strugariu (PLUS), 9. Vlad Gheorghe (USR), 10. Alin Mituţă (PLUS), 11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS), 12. Valeriu Nicolae (PLUS), 13. Oana Ţoiu (PLUS), 14. Radu Ghelmez (USR), 15. Liviu Iolu (PLUS).
Preşedintele PLUS Dacian Cioloş a declarat, sâmbătă, după ce USR a votat formarea Alianţei 2020 USR-PLUS pentru europarlamentare, că este un pas de început pentru coagularea forţelor de Opoziţie, iar partidele noi au înţeles mesajul despre nevoia de schimbare transmis de români.
„Această listă comună este, de fapt, probabil cea mai bună listă pe care a avut-o România din 1989 încoace în materie de europarlamentari. Ne uitam - primii trei candidaţi de la USR, care acum sunt pe lista comună, au studii la trei universităţi de top la nivel mondial”, a declarat liderul USR, Dan Barna.
La rândul său, Cioloş a spus că îşi asumă până la capăt candidatura la alegerile europarlamentare.
USR mizează ca prin alianţa celor două partide să obţină şase locuri eligibile la europarlamentare, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse politice.
