Politică

Armata de funcţionari din instituţiile publice „joacă“ pe o piaţă a corupţiei de 2 mld. euro/an

Armata de funcţionari din instituţiile publice „joacă“ pe o piaţă a corupţiei de 2 mld. euro/an

Autor: Gabriel Razi

23.10.2012, 00:07 1630

Pe rând, noua putere a schimbat secretari de stat şi subsecretari de stat din ministere, dar grosul mutărilor a avut loc în instituţiile, "autorităţile" şi agenţiile subor­do­nate ministerelor.

Au cedat fotoliile de directori şefii unor instituţii precum Secretariatul General al Guvernului, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Agenţia Naţională de Cadastru sau Administraţia Fondului de Mediu. La prima vedere, multe din aceste "fotolii" nu au o mare miză financiară în condiţiile în care la vedere salariile unor astfel de şefi nu depăşesc în cele mai multe cazuri 1.000 euro/lună.

Dar candidaţii pentru astfel de poziţii aşteaptă ani la rând în "măruntaiele" partidelor politice pentru a putea aspira la un astfel de post.

Care sunt însă motivele reale ale goanei după funcţii la vârful administraţiei publice?

La mijloc este o "piaţă a corupţiei" evaluată între 2 şi 4 miliarde de euro pe an, spune Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), un ONG care militează pentru creşterea calităţii politicilor publice din România.

"În primul rând este vorba despre salariu, al cărui nivel este de cele mai multe ori de luat în seamă, iar în al doilea rând este vorba despre corupţie. Ca director al unei instituţii de stat este bine să fii prin preajmă când vine vorba de gestionarea fondurilor din bugetul de stat şi a celor europene."

Mai mult, el adaugă că o altă motivaţie a celor care se luptă pentru "fotoliile" din agenţii şi ministere este interacţiunea directă cu publicul sau cu mediul de business. El subliniază că aproximativ 20% din cheltuielile instituţiilor statului s-ar reduce dacă înalţii funcţionari nu ar mai umfla preţul achiziţiilor publice.

Una dintre principalele categorii de bunuri şi servicii achiziţionate de funcţionari la preţuri duble sau triple sunt furniturile şi produsele de birotică şi papetărie.

"Analizele noastre arată că în cazul achiziţiilor publice standardizabile factorul de multiplicare a preţului poate fi de la simplu la dublu, dar sunt şi cazuri în care preţurile pot fi şi de cinci ori mai mari decât cele rezonabile. Am calculat că readucerea preţurilor pentru achiziţiile publice la niveluri rezonabile ar aduce economii cuprinse între 2 şi 4 miliarde de euro/an."

Beneficiile "ascunse" ale fotoliilor de directori din instituţiile statului ies la iveală periodic. Mai des în lumina reflectoarelor pentru acuze de corupţie intră angajaţii din Poliţie, Garda Financiară, ANAF sau Vămi. Tentaculele corupţiei sunt însă întinse până la baza piramidei sistemului administraţiei de stat.

Recent, presa centrală a scris că până şi şeful unei Case de Cultură din Sibiu a fost acu­zat de corupţie, pentru că a pus la dis­poziţie un spaţiu unei firme fără să înre­gistreze veniturile.

Cazul arată profunzimea problemelor din interiorul sistemului de administraţie publică în condiţiile în care până şi un director al unei instituţii care la prima vedere nu are nicio miză financiară importantă a ajuns să fie acuzat că dispune discreţionar de activele statului.

La Sibiu Tomuţă Silvestru este acuzat că ar fi beneficiat din plin de dreptul de a dispune de activele statului, "putere" pe care o avea din poziţia de director. El este acum acuzat că ar fi pretins de la reprezentantul unei firme din Sibiu suma de 2.000 de euro/lună pe o perioadă de cinci ani. În schimbul banilor el ar fi aprobat închirierea unui spaţiu în clădirea casei de cultură cu doar 500 euro/lună.

În acest caz statul a încasat un sfert din valoarea reală de piaţă a contractului, iar diferenţa de bani ar fi ajuns la directorul Casei de Cultură. În alte cazuri "comisi­oanele" pot fi de numai 10%, dar impactul asupra conturilor statului este înzecit.

Pe scurt, la fiecare vilă de 100.000 de euro ridicată de un poliţist, comisar al gărzii financiare, vameş şau inspector al gărzii de mediu corupt, se poate aprecia că statul pierde câte un milion de euro. În multe cazuri, miza achiziţiilor publice supra­evaluate este depăşită de "comisioanele" venite de la companii.

Spre exemplu, la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor directorul general are un salariu de aproximativ 4.000 lei/lună şi ges­tio­nează un buget de 140 mil. euro/an. Cea mai mare parte a bugetului este acoperită de banii disponibili pentru achiziţiile de bunuri şi servicii pentru funcţionarea curentă a instituţiei. Cu toate acestea, importanţa în business a semnăturilor date de şefii unei astfel de instituţii poate depăşi în multe cazuri miza achiziţiilor supraevaluate. ANSVSA este responsabilă de controalele făcute în fermele de animale sau de acordarea unor autorizaţii pentru export pentru jucătorii din industria zootehnică.

O altă miză pentru şefii de la stat sunt armatele de subalterni care se află în curtea instituţiilor pe care le conduc. Dreptul de a dispune nu a fost evitat nici pe această linie. Spre exemplu, Constantin Petrescu, şef de secţie în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara, este cercetat de DNA pentru că le-ar fi ordonat subordonaţilor săi - militari în termen sau subofiţeri - să lucreze pentru rudele sau cunoscuţii săi în timpul programului.

Care sunt totuşi restul motivelor pentru care românii se "luptă" pentru un job de director la stat?

Locul de muncă sigur, nivelul de solicitare mai redus decât în mediul privat, dar şi alte posibile avantaje sunt câteva dintre motivele pentru care locurile de muncă la vârful administraţiei publice sunt căutate, explică Mirela Marinescu, re­cruitment manager în cadrul APT, una dintre companiile de pe piaţa locală a recrutării.

"Am plasat până acum oameni care

şi-au pierdut locul de muncă de la stat. Astfel de oameni sunt destul de greu de recrutat pentru că în mediul privat există ideea că la stat nu se munceşte la fel de intens şi că oamenii sunt obişnuiţi cu un program fix. Recrutările din poziţiile înalte din administraţia publică se fac într-o anume măsură şi pe baza afinităţilor sau simpatiilor de ordin politic. Totuşi, indiferent de orien­tarea politică, în vârful instituţiilor statului trebuie numiţi specialişti."

Pe un ton similar, Florin Godean, country manager al Adecco, unul dintre cei mai puternici jucători la nivel mondial de pe piaţa companiilor de resurse umane, spune la rândul lui că şi statutul social este unul dintre factorii de atracţie pentru un job de la vârful administraţiei publice.

"Criteriile de selecţie în mediul public sunt foarte diferite faţă de cele din mediul privat. În unele cazuri se are în vedere că unii oameni au lipit afişe în campania electorală sau că au strigat mai tare la un miting. Unul dintre plusurile unui job la stat este statutul social pentru că în multe cazuri şefii au, spre exemplu, şoferi care vin să îi ia în fiecare dimineaţă de acasă", explică Godean.

Nimeni nu ştie exact câţi dintre înalţii funcţionari ai statului se bat pentru fotoliile de directori pentru a dispune discreţionar de activele statului sau câţi tânjesc după statutul social conferit de astfel de posturi. Cert este însă că periodic ies la iveală cazuri ale înalţilor funcţionari acuzaţi de corupţie.

20 de exemple de numiri în funcţii de la venirea la putere a Guvernului Ponta

  • Florin Paşa, membru în consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

  • Dan Plaveti, preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei

  • Sergiu Nistor, secretar de stat la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

  • Georgeta Modiga, inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului

  • Dan Septimiu Popa, preşedinte al Administraţiei Fondului de Mediu

  • Petru Cost, inspector general la Inspectoratul de Stat în Construcţii

  • Mircea Gheorghe Drăghici, consilier onorific al primului-ministru

  • Ioan Lascăr, consilier onorific al primului-ministru

  • Adriana Donţu, director general la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

  • Ovidiu Dranga, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

  • Cristian Gheorghe Bărhălescu, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

  • Gheorghe Emacu, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

  • Gelu-Ştefan Diaconu, secretar de stat la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

  • Radu Ghidău, vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

  • Bogdan Tohăneanu, secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor

  • Cătălin Dumitru, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor

  • Bogdan Adrian Panait, preşedinte al Oficiului Român pentru Adopţii

  • Enache Jiru, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice

  • Cornelia Negruţ, vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului

  • Mircea Jorj, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

  • Cătălin-Ştefăniţă Zisu, preşedinte al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale

AFACERI DE LA ZERO